Criza a fost o palma grea pentru multe afaceri, mari si mici. Dar aceeasi palma i-a trimis pe multi pe calea antreprenoriatului. In cautarea stabilitatii pierdute la locul de munca, zeci de mii de romani incearca, mai mult ca oricand, sa-si valorifice la maximum abilitatile profesionale si, sub acelasi imbold care a caracterizat inceputurile capitalismului in Romania, sa dea nastere unui nou val de antreprenori.
Un sediu, cu care a venit unul dintre asociati, trei laptopuri, o imprimanta, hartie, curent electric si 200 de lei, suma minima necesara pentru capitalul social. De atat au avut nevoie Cristian Calugaru si cei doi asociati ai sai, Tudor Salcudeanu si Paul Aparaschivei, pentru a-si pune pe picioare propria firma de consultanta si marketing politic. La 24 de ani, cei trei au luat in maini fraiele unei afaceri pe o piata unde e loc de afirmare si se ruleaza multi bani. Aveau deja cativa ani de experienta, si in ciuda crizei, 2009 a venit cu multe de oferit pentru comunicatorii politici, cu cele doua randuri de alegeri: cele europarlamentare din iunie si cele prezidentiale din noiembrie.
N-au fost insa singurele motive care i-au determinat sa faca pasul cel mare. “Situatia la vechiul loc de munca a inceput sa fie din ce in ce mai intunecata, aveam de ales intre a merge sa ne angajam prin alte parti, cu plafoanele salariale si asa in pioneze din cauza crizei, sau sa incepem noi o activitate si sa stim ca muncim pentru noi. Evident, a doua varianta parea mai trandafirie”, spune Cristian Calugaru, administrator si asociat in cadrul firmei FAR Communication. Asa ca, in urma cu mai bine de o luna, Calugaru, Salcudeanu si Aparaschivei au inceput sa pregateasca actele, sa caute un nume pentru firma si sa iasa la vanatoare de clienti. Prima parte a fost destul de simpla - “am stabilit un concept grafic, ne-am facut materiale de prezentare, am stabilit principiile ce urmeaza sa ne guverneze activitatea”. Iar acum se afla in proces de largire a bazei de clienti, “lucru dificil, pentru ca vine vacanta parlamentara de vara”.
Primii au fost cei cu care mai lucrasera in trecut si care voiau sa continue colaborarea. Apoi au inceput sa caute si in alte parti. Tinta principala sunt deocamdata clientii mici, dar care pot aduce venituri constante. De altfel, deja din prima luna, cei trei asociati au castigat mai mult decat atunci cand erau angajati. E vorba inca de o firma mica, dar nu inseamna ca planurile lor nu sunt mari. “Principiul pe care mergem este sa castigam mai multi bani decat luam ca simpli angajati. Personal, plecand de la un salariu de 1.000 de euro, sper sa reusesc sa-l triplez in scurt timp si, din toamna, daca lucrurile merg bine, chiar sa angajam doi-trei oameni”, spune administratorul FAR Communication.
Acelasi principiu l-a facut si pe Lucian Barbulescu sa isi incerce norocul de mic antreprenor. Cand a decis sa-si faca propria firma, la jumatatea anului trecut, inca nu avea puse la punct toate detaliile legate de activitatea viitoare si de planurile de dezvoltare, dar stia un singur lucru: ca voia sa faca trecerea de la statutul de angajat la cel de propriul sau sef cat mai repede. “Am luat atunci in calcul ideea infiintarii unei PFA, dar cum aveam mai multe idei de afaceri pe care as fi vrut sa le pun in aplicare la un moment dat, am preferat sa merg pe varianta societatii cu raspundere limitata”, spune Barbulescu. E drept, avand in vedere planurile sale initiale, o PFA ar fi fost o alegere mult mai potrivita, mai ales ca in cazul firmei de tip SRL a avut de parcurs mai multe formalitati, costurile initiale au fost mai mari, iar sistemul de impozite si taxe este mai complex.
Pe termen lung insa, forma de PFA i-ar fi limitat dezvoltarea ulterioara, inclusiv pentru ca n-ar fi putut sa mai aiba alti angajati specializati in acelasi domeniu. Investitia initiala s-a rezumat la costurile infiintarii firmei, de aproximativ 500 de euro, insa din decembrie, cand Barbulescu a inceput sa gazduiasca un joc online de tip MMORPG denumit Mu2, impreuna cu un partener care se ocupa de suport tehnic, a urmat o noua serie de investitii. In final, suma s-a ridicat la 5.000 de euro, din care cea mai mare parte pentru licentele software aferente, iar restul pentru achizitionarea unui server. “In prima faza, asteptarile legate de incasari au fost destul de modeste, pentru ca trebuia mai intai sa ne dezvoltam si sa ne facem cunoscuti, iar recuperarea investitiei era planificata pe termen destul de lung”, spune Lucian Barbulescu.
Extinderea a venit insa de la sine, pe masura ce jocul a inceput sa fie din ce in ce mai accesat, serverul ajungand acum sa numere in mod constant cel putin 100 de jucatori online si chiar 200 in orele varf si in weekend. Si tot de la sine s-a conturat si modelul de business, atunci cand jucatorii au inceput sa fie interesati sa cumpere diferite facilitati pentru caracterele create in joc - o forma de monetizare destul de populara in cazul multor jocuri de acest gen, printre care si popularul “World of Warcraft”. In prima faza, incasarile au acoperit cu greu cheltuielile de aproximativ 250 de euro pe luna, dar incepand cu luna aprilie, cand a fost lansat un sistem de plata prin SMS, veniturile au avut un salt brusc pana la peste 1.000 de euro pe luna. “Iar pentru perioada urmatoare ma astept la o crestere de 50%”, estimeaza Barbulescu.
Tot pe online s-a axat si Auras Geambasu cand a decis sa intre pe cont propriu in afaceri. 3ner.ro, portalul de training pe care l-a lansat in urma cu circa 7 luni, a fost gandit pornind de la propriile lui necesitati. “Eram interesat de traininguri si cautam resurse pe net. Dar nu exista niciun site care sa adune la un loc toate informatiile despre trainingurile existente, furnizorii de aceste servicii ori evenimentele dedicate industriei”, explica Geambasu. In cazul lui, nu dificultatile generate de criza la locul de munca au fost motivele de la baza deciziei de a deveni freelancer - este inca student la Facultatea de Automatica si Calculatoare din Politehnica Bucuresti. Dar criza a fost argumentul principal pentru a ramane freelancer.
“O data pe luna, mama ma intreaba cand ma angajez. Iau in calcul si varianta aceasta, in ideea ca trebuie sa invat cum functioneaza afacerile mari, dar ma mai gandesc, deocamdata ma axez pe 3ner.ro.” Portalul a fost lansat in urma unei investitii de 300 de euro si dupa doua-trei luni a inceput sa aduca profit. In prezent are o medie de 300 de vizitatori pe zi, dar au fost si luni cand a avut 8.000 de vizitatori unici, raportat la 11.000 de afisari. Geambasu (24 de ani) si-a facut PFA inca de la 19 ani, cand a inceput sa faca site-uri pentru diversi clienti. Pana la lansarea 3ner.ro (si cateva luni dupa aceea) a continuat cu activitatile de web design, din care castiga si 500-600 de euro pe proiect.
Lucrurile s-au schimbat in 2009: sumele pe care clientii sunt dispusi sa le ofere pentru un site au scazut, iar unii clienti au renuntat la contractele de mentenanta. Asa ca a venit momentul ca tanarul antreprenor sa inceapa sa monetizeze portalul de traininguri. Desi nu a pus inca pe hartie forma concreta in care va face aceasta, stie cu siguranta un singur lucru: modelul sau de business nu se va baza pe publicitatea prin afisaj. A pregatit in schimb parteneriate cu principalele edituri de business si cateva companii de training, e unul dintre partenerii prezenti la majoritatea evenimentelor dedicate dezvoltarii personale si are in plan si cateva asocieri internationale in online.
Principala lui sursa de bani o reprezinta acum proiectele speciale si consultanta pe marketing online. Castigul lunar e suficient deocamdata cat sa se intretina si fara o slujba, lucru pe care il si face deja, de altfel, de vreo 4-5 ani. Astfel de afaceri, desi incep timid si au un viitor nesigur, par a fi pentru multi solutia ideala, mai ales acum, cand viata angajatilor din companii a devenit destul de grea. Sau, cel putin, grea decat in anii trecuti. “Pana acum, performanta la locul de munca insemna sa nu intarzii, sa nu faci vreo prostie majora sau sa nu lipsesti prea mult de la serviciu, desi, de fapt, acestea sunt lucruri normale. Abia acum se cere performanta adevarata”, spune Costea Dumitrescu, managing partner in cadrul firmei de training si consultanta Ascendis.
De altfel, in ultimul timp, firmele si, in general, initiativele private au devenit o modalitate de a inlocui veniturile incasate ca angajat cu altele mai mari. Cine nu se incumeta insa la o asemenea aventura are varianta unul al doilea loc de munca. Potrivit firmelor de recrutare, candidati sunt destui. Conform studiului Employers of Choice 2009, realizat de Catalyst Solutions in parteneriat cu DaedalusMildwardBrown, 70,7% dintre respondenti au raspuns cu “probabil” si “foarte probabil” cand au fost intrebati daca si-ar cauta un al doilea loc de munca, cu program redus, pentru a-si spori veniturile. “Primim zilnic e-mail-uri de la candidati care ne scriu pentru a ne cere informatii cu privire la obtinerea unui post part-time, pe langa cel full-time din prezent”, spune Laura Chilom, HR consultant la eJobs, cel mai mare site de recrutare online din Romania.
In general, solicitantii sunt persoane cu varste cuprinse intre 25 si 45 de ani, care vor sa lucreze cu jumatate de norma ca agenti de pensii private sau asigurari, colaboratori financiar-bancari, operatori de call center, web developeri sau designeri, reprezentanti de vanzari, operatori de interviu, maseuri, barmani, chelneri sau agenti de servicii de curatenie. Pentru un program de patru-cinci ore pe zi, un astfel de post poate aduce castiguri cuprinse intre 150 si 400 de euro pe luna. “Cred ca orientarea spre proiecte in afara jobului este o tendinta care preceda criza, iar mediul actual nu face decat sa-i creeze premisele pentru a deveni un fenomen”, mentioneaza Dragos Gheban, business development manager la firma de consultanta in resurse umane Catalyst Recruitment Solutions.
“Valoarea salariului, indiferent de domeniu sau de postul pe care il va ocupa angajatul, va reflecta in primul rand experienta, abilitatile socio-profesionale, eficienta si nu in ultimul rand modul cum s-a prezentat in fata angajatorului la interviu”, spun si reprezentantii site-ului de recrutare BestJobs.ro. Teoretic, abilitatile si experienta candidatilor nu s-au schimbat fata de anul trecut, dar piata s-a transformat in 2009 din una a angajatilor in una a angajatorilor, iar aceasta se transpune, de cele mai multe ori, nu doar in cerinte mai ridicate ale companiilor, ci si in salarii mai mici comparativ cu perioada precedenta. Nu e de mirare, asadar, ca posturi care pana anul trecut se ocupau pentru un salariu de minimum 1.000 de euro lunar sunt curtate astazi, poate de aceiasi candidati, si pentru 500 de euro.
Numarul solicitarilor inregistrate pe site-urile de recrutare a crescut cu nu mai putin de 261,11% in primele cinci luni ale anului fata de aceeasi perioada din 2008. Potrivit datelor furnizate de BestJobs.ro, numarul CV-urilor nou inregistrate a crescut in primele cinci luni de 1,44 ori fata de acelasi interval al anului trecut, in conditiile in care oferta de locuri de munca e oricum in scadere. Printre domeniile cel mai puternic afectate se numara in primul rand constructiile, imobiliarele si serviciile financiare, in care se recruteaza in continuare, dar mult mai putin raportat la perioada anterioara. “Nu mai avem joburi pe finante-banci”, declara Mariana Francu de la MyJob.
Gheban de la Catalyst Solutions spune insa ca nu putem vorbi de inghetarea unui anumit domeniu, “deoarece in fiecare dintre ele putem gasi macar o companie mare care recruteaza”. In acest context, nu sunt deloc rare situatiile cand multi se vad nevoiti sa se reorienteze profesional. “Nu am de gand sa renunt la domeniul tehnic, dar pentru ca acum nu gasesc nimic in domeniu, am decis ca, pentru moment, sa lucrez in consultanta financiara.
Am inteles ca aici se castiga multi bani dupa doar cateva luni.” Afirmatia, venita din partea unui absolvent al Universitatii Politehnice din Bucuresti, pare sa fie insa laitmotivul dupa care se ghideaza acum nu doar potentialii angajati, ci si antreprenorii. Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), numarul intreprinderilor care au ales sa isi schimbe domeniul de activitate in ultimele 9 luni este de peste 63.000, iar cele mai multe (5.765) s-au orientat catre comert cu amanuntul.
Cat despre inmultirea firmelor nou-infiintate, datele ONRC din perioada septembrie 2008-mai 2009 indica 93.771 de companii noi, fata de 109.645 in anul precedent, adica intr-o perioada de optimism net, cand nimeni nu vorbea de criza. Cei mai multi dintre micii antreprenori sunt oameni care fie nu mai sunt multumiti de locul de munca actual, fie si-au pierdut locul de munca in urma restructurarilor din companiile unde lucrau. Mai sunt si cazuri cand noile firme sunt ale tinerilor absolventi care nu vor sa intre pe piata fortei de munca in calitate de angajati, ci de “patroni”, sau ale managerilor cu renume si experienta foarte mare, “care nu mai au cum sa avanseze pe scara ierarhica si atunci decid sa isi faca propria firma, de obicei in consultanta”, spune Emilian Duca, tax partner in cadrul firmei de consultanta fiscala BDO Conti Tax Advisors.
Nu putini sunt cei care isi infiinteaza o noua societate comerciala dupa ce inainte au mai avut firme. Aceasta se intampla fie ca efect al necesitatii sau al dorintei de dezvoltare, fie - mai frecvent in aceasta perioada - ca urmare a incercarii de a scapa de societatile neprofitabile sau grevate de debite. “Oameni care au societati ajunse in stare de insolventa isi infiinteaza firme noi, pe care preiau toate contractele avantajoase. Societatea veche e lasata sa moara, in timp ce noua societate porneste la drum fara niciun fel de datorii”, explica avocatul Daniel Cornea. Consultanta pare a fi domeniul preferat pentru cei ce isi deschid acum afaceri, in primul rand pentru ca nu necesita costuri foarte mari.
De fapt, de cele mai multe ori, costurile sunt minimale, in conditiile in care nu exista investitii in echipamente si tehnica si nici in angajati. “Nu trebuie sa ai decat un laptop, conexiune la internet si o minte limpede si agera”, sustine Cristian Calugaru. “Numarul celor ce doresc infiintarea unei societati comerciale pentru a desfasura o activitate de comert cu diverse produse, de pilda, este foarte mic, fapt explicabil prin scaderea accentuata a consumului in aceasta perioada de criza”, spune avocatul Daniel Cornea. Recordul de peste 100.000 de firme deschise anul trecut s-a datorat, conform lui Cornea, preferintei antreprenorilor respectivi pentru domeniile atunci la moda - intermedieri de credite, agentii imobiliare si societati de constructii, dar si firme de consultanta, “pentru ca exista o piata foarte mare de ”, dupa cum spune Cosmin Alexandru, fondator al companiei de training Erudio si actionar al firmei de branding Brandivia.
Cu exceptia consultantei, celelalte domenii nu mai sunt rentabile - “trei firme de intermedieri de credite pe care le-am deschis in februarie anul trecut le-am inchis anul asta”, marturiseste avocatul Cornea. Cine ar vrea acum sa castige repede niste bani, fara investitii prea mari, ar putea sa-si faca o firma specializata in restructurari, zona de consultanta care se cere cel mai mult in acest moment, sustine Cosmin Alexandru. Si alte afaceri (baruri, cafenele, pensiuni, diverse proiecte cu finantare europeana) au potential, numai ca sunt din categoria celor care cer investitii initiale niciodata neglijabile. In plus, perspectivele sunt destul de sumbre: impozitul forfetar, blocajul financiar, costurile mari ale imprumuturilor si imposibilitatea de a obtine o finantare care sa asigure depasirea acestei perioade sunt, la mijlocul lui 2009, piedici in dezvoltarea unei afaceri si motive serioase de ingrijorare pentru orice nou intreprinzator. “Ca varianta de impozitare se opteaza mai curand pentru impozitul de 3% din venit datorat de microintreprinderi”, adauga Cornea.
Daca infiintarea unei firme se face relativ repede si fara costuri prea mari, aspectele care tin de fiscalitate pun bete in roate si dau dureri de cap celor care vor sa fie propriii lor sefi. Expertii in fiscalitate spun ca introducerea impozitului forfetar, de exemplu, a fost o dovada de lipsa de fair-play economic din partea guvernantilor. “In conditii de criza, niciodata nu se inaspreste fiscalitatea, pentru ca in aceasta perioada, in mod inerent, apar pierderi care trebuie suportate impreuna de stat si investitori, asa cum in perioadele de boom economic, statul beneficiaza de o parte din profiturile investitorilor”, este de parere Emilian Duca de la BDO Conti Tax Advisors. Asa incat, daca in momentul de fata se infiinteaza aproximativ 30-40 de societati pe zi, mai mult de trei sferturi sunt firme de dimensiuni mici, cu capital social minim, fara angajati si care au ca domeniu de activitate consultanta. Numarul total ramane insa mult mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut, cand se infiintau, zilnic, in medie, cate 100 de societati comerciale.
Prin urmare, asa sa arate, in cazul nostru, boom-ul antreprenorial specific perioadelor de criza? “Daca analizam istoric perioadele de criza, observam ca in aceste momente se nasc foarte multe afaceri, inovatia si antreprenoriatul fiind stimulate de lipsa altor optiuni”, este de parere Dragos Gheban. “E greu totusi sa observi efectele atat de repede, deoarece este un decalaj de cateva luni intre momentul cand te hotarasti sa pornesti un business si momentul cand devine activ in piata”, continua el, adaugand ca in mediul online e de asteptat o crestere “exponentiala” a initiativelor antreprenoriale. Criza se dovedeste, intr-adevar, un bun imbold pentru clasa de mijloc, inchegata in ultimii ani, de a-si investi experienta si banii acumulati din cresterea economica.
Viitorul e insa incert. Pentru economie, categoria noilor intreprinzatori va fi un test de anduranta - cat de mult ii poate sprijini ea pe micii intreprinzatori care isi incearca acum norocul, asa cum se intampla, acum aproape 20 de ani, cu generatia care a fundamentat mediul de afaceri de acum. Intrebarea care se pune este deci nu numai cat de mult vor rezista ei, ci si ce sanse au ca din randul lor sa se dezvolte afaceri de milioane si zeci de milioane de euro, asa cum a fost cu unele dintre cele care au pornit in anii ‘90.
“Sansele sunt destul de mici, pentru ca micii intreprinzatori risca sa fie anihilati de companiile mai mari din piata, care au experienta si clienti fideli”, considera Emilian Duca. Unii isi vor confirma insa competentele, iar in functie de cat de multi vor fi ei se va putea vorbi (sau nu) de o regenerare a economiei romanesti.
Sursa: businessmagazin.ro
Cum scapi de criza? Iti faci o firma!
