Previziunea aparţine fundaţiei World Economic Forum, organizatoarea Forumului Economic de la Davos, şi McKinsey &Co. şi a fost făcută pe baza nevoilor de creditare în 79 de state care iau 99% din împrumuturile acordate la nivel mondial
Fără mai multă îndatorare - de ordinul a 103 trilioane (mii de miliarde) dolari SUA -economia mondială nu îşi va putea susţine creşterea până în 2020, arată un raport al fundaţiei World Economic Forum (WEF) şi McKinsey &Co. WEF este organizatoarea prestigiosului Forum Economic de la Davos, a cărui ediţie din 2011 începe la 26 ianuarie.
Pe agenda reuniunii, la care sunt aşteptaţi peste 30 de şefi de stat şi de guvern şi directori ai celor circa o mie de companii de top membre ale WEF, se va afla acest raport denumit "Mai mult credit cu mai puţine crize: Satisfacerea responsabilă a nevoii globale de creditare în creştere a lumii". Cercetarea a fost făcută pornind de la nevoile de creditare în 79 de state care iau 99% din împrumuturile acordate la nivel mondial.
Potrivit agenţiilor internaţionale (Reuters, Bloomberg, Xinhua) care citează criteriile la baza studiului, cercetarea a încercat să răspundă dacă va exista o ofertă suficientă de creditare, potrivit cererii în creştere. În subsidiar, cercetătorii au dorit să afle dacă asigurarea creşterii prin creditare nu aduce riscuri de noi crize financiare şi unde vor apărea acestea.
La prima întrebare, răspunsul experţilor este destul de rezervat, deoarece, în urma crizei de pe Wall Street din septembrie 2008 şi a recesiunii globale ce i-a urmat, în mai multe state s-au instituit măsuri protecţioniste. Una dintre "bariere" afectează finanţările transfrontaliere, aşadar dezechilibrele globale dintre cerere şi ofertă vor persista şi în următorul deceniu, cu particularităţi în funcţie de fiecare arie de dezvoltare.
Astfel, în Asia va creşte nevoia de împrumuturi pentru finanţarea unei economii în expansiune cu până la 40% (40 trilioane USD) din cererea globală de credite. Cererea asiatică se va manifesta în ţări cu sisteme financiare şi pieţe de capital mai puţin dezvoltate. În UE, vor fi necesare împrumuturi de 13.000 miliarde USD. Pentru a răspunde cererii, băncile europene vor avea nevoie de o creştere a capitalului şi tot vor rămâne cu un deficit de circa 2.000 miliarde USD faţă de cerere.
Câtă vreme rata de economisire internă nu va creşte semnificativ, SUA vor rămâne primul datornic al lumii. Pentru finanţarea nevoilor sale, Washingtonul va trebui să crească cu încă 3.800 miliarde USD creditarea externă.
Regiuni unde va creşte cererea de creditare
Experţii WEF şi McKinsey & Co. au întocmit o hartă cu "puncte fierbinţi" (hotspots) şi "puncte reci" (coldspots) în privinţa nevoii de creditare în următoarea decadă. Primele sunt zone unde nevoia de bani va creşte, iar excesul va fi nesustenabil. S-ar putea acorda prea multe credite, prea repede, ceea ce constituie premisele unei noi crize financiare. "Liderii din sectorul privat şi public trebuie să ia măsuri decisive pentru a evita să contribuie la punctele fierbinţi de creditare şi la punctele reci, în timp ce satisfac cererea de creditare de 100 trilioane USD pentru a susţine creşterea economică de-a lungul următorilor zece ani", consideră Giancarlo Bruno, director pentru servicii financiare în cadrul WEF.
Până în 2020, aceste "puncte fierbinţi" s-ar putea extinde în sectorul creditării retail (pentru persoane fizice şi companii) în ţări care vor reprezenta 50% din PIB-ul global. "Punctele fierbinţi" în privinţa creditelor suverane (luate de guverne) vor fi restrânse la un număr mai mic de state, care vor însemna 13-14% din economia lumii. Raportul concluzionează că nevoia de împrumuturi poate fi satisfăcută fără riscuri, însă doar dacă instituţiile financiare, autorităţile de reglementare (bănci centrale sau alte instituţii) şi liderii politici realizează că vor avea nevoie de indicatori mai clari ai riscului de contagiune, creditelor neperformante şi deficitelor de creditare.
Înaintea Forumului Economic, WEF a publicat şi un raport privind riscurile globale pentru 2011, între care cel al "falimentelor suverane" (state intrate în incapacitate de plată) şi al adâncirii disparităţilor economice sunt cele mai serioase. Asupra aceloraşi riscuri atrage atenţia şi Banca Mondială (BM), care a contribuit la raportul WEF.
Dacă anul 2010 a adus o creştere a economiei mondiale de 3,9%, anul 2011 va consemna o încetinire a ritmului până la 3,9%, arată BM, care apreciază că optimismul legat de această creştere ar putea "ascunde" şi marele risc al deceniului - disparitatea economică. Pe măsură ce economia creşte, diferenţele dintre nivelul de economisire între state şi dezechilibrele balanţelor comerciale se vor accentua.
Sursa: gandul.info
Pentru a-şi reveni, economia lumii are nevoie de credite de 103 trilioane dolari în următorul deceniu
