Infiintarea unei societati comerciale: Ce e important de stiut?

Alexandra Necatu, coordonator al departamentului de Corporate la firma de avocatura Bostina & Asociatii vorbeste intr-un interviu avocatnet.ro despre etapele infiintarii unei societati comerciale si cele mai importante aspecte ce vizeaza aceasta procedura.


Ioana Vlad (I.V.): Care sunt actele necesare infiintarii unei societati comerciale?

Alexandra Necatu (A.N.): Pentru infiintarea unei societati comerciale, fie ca vorbim de o societate comerciala pe actiuni sau de o societate comerciala cu raspundere limitata, actele de care avem nevoie pentru a fi despuse la registrul comertului sunt: rezervarea denumirii societatii comerciale, care se obtine de la oficiul registrului comertului, dupa o verificare in prealabil a acesteia, actul constitutiv al societatii comerciale, dovada privind sediului social, dovada privind depunerea capitalului social, declaratii ale asociatilor, ale administratorilor si specimenul de semnatura pe care le depune administratorul societatii comerciale, copii ale actelor de identitate pentru asociatii persoane fizice, iar pentru asociatii persoane juridice, documente din care rezulta existenta respectivelor persoane juridice, precum si statutul acestora ca fiind societati in functiune. Un alt document care trebuie sa fie depus este certificatul de cazier fiscal care se depune pentru persoanele fizice si persoanele juridice rezidente in Romania. Pentru nerezidenti se depune o declaratie pe propria raspundere, potrivt careia respectivele persoane fizice sau juridice nu au debite la bugetul de stat si nu sunt inregistrate fiscal pe teritoriul Romaniei.

Fata de documentele enumerate mai sus, valabile si pentru o societate cu raspundere limitata si pentru o societate pe actiuni, pentru societatea pe actiuni, este necesar sa se depuna documentele referitoare la existenta a trei cenzori si a membrilor supleanti sau, dupa caz, a unui auditor financiar, dupa cum societatea pe actiuni opteaza.

Evident, fie ca este societate comerciala pe actiuni sau societate cu raspundere limitata, trebuie sa fie depusa si dovada taxelor achitate pentru inregistrarea societatii la Registrul Comertului.

I.V.: Care ar fi pasii necesari pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata?

A.N.: Pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata, avem de parcurs doua etape principale: o etapa prealabila inregistrarii societatii in Registrul Comertului si etapa aferenta inregistrarii in Registrul Comertului.

Prima etapa are in vedere rezervarea denumirii societatii comerciale, incheierea unui document pentru atestarea existentei sediului social in care urmeaza sa functioneze societatea, intocmirea actului constitutiv de catre asociatii care sunt fondatorii societatii, deschiderea contului bancar si depunerea capitalului social initial al societatii.

Odata ce vom avea aceste documente intocmite, putem trece la parcurgerea celei de-a doua etape, respectiv depunerea cererii si formalitatilor de inregistrare a societatii in Registrul Comertului.

I.V.: In prezent cat este capitalul social minim?

A.N.: Pentru o societate cu raspundere limitata, capitalul social minim este de 200 de lei. Pentru o societate pe actiuni, este de 90 de mii de lei.

I.V.: Pe langa capitalul social minim, ce alte costuri mai implica infiintarea unei societati comerciale?

A.N.: In primul rand, in etapa prealabila inregistrarii la Registrul Comertului, sunt anumite acte care se intocmesc la notarul public. Spre exemplu, declaratiile pe propriile raspundere ale cetatenilor sau personaelor juridice straine care devin asociati intr-o societate si specimenul de semnatura al administratorului.

Acestea sunt documente care trebuie intocmite de catre notarul public pentru care se platesc taxe notariale.

De asemenea, daca intre asociatii societatii exista persoane juridice nerezidente straine, care nu isi au sediul in Romania, acestea trebuie sa produca dovezi privind existenta si functionalitatea lor. Dovezile respective se emit de catre autoritatile competente din statul din care provine persoana juridica nerezidenta, in limba acelui stat sau intr-o limba de circulatie internationala-preferabil in limba engleza, iar pe teritoriul Romaniei, se traduc de catre un traducator autorizat, a carui semnatura urmeaza a fi legalizata de catre notarul public. Pentru aceste formalitati pe teritoriul Romaniei, de asemenea, avem taxe de achitat: onorariul notarului, onorariul traducatorului autorizat.

Toate aceste cheltuieli pe care le-am mentionat pana acum si cheltuielile aferente inregistrarii societatii in registrul comertului variaza de la 400 la 1000 de Ron, depinde de multitudinea documentelor pe care le avem de intocmit, inainte de inregistrare societatii in Registrul Comertului.

I.V.: Ce reprezinta actul constitutiv?

A.N.: Actul constitutiv este documentul – contractul - prin care asociatii se inteleg sa infiinteze societatea comerciala, prin intermediul acestuia, reglementand modalitatea de organizare si de functionare a societatii.

I.V.: Cum se realizeaza acest act?

A.N.: Actul constitutiv se intocmeste in conformitate cu prevederile din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, care reglementeaza in articole distincte atat prevederile pe care trebuie sa le aiba actul constitutiv al unei societati pe actiuni, cat si prevederile pe care tebuie sa le aiba actul constitutiv al unei societati cu raspundere limitata.

Aceste prevederi legale sunt imperative si nu pot lipsi dintr-un act constitutiv. In plus, asociatii pot stabili conventional si alte clauze in actul constitutiv, cu conditia ca acestea sa nu contravina prevederilor imperative impuse de lege.

I.V.: La cine trebuie apelat pentru realizarea lui?

A.N.: Actul constitutiv poate fi intocmit de catre un avocat. Deci, partile pot apela la un avocat pentru intocmirea unui act constitutiv care va atesta respectivul act constitutiv.

In cazul in care aportul la capitalul social este reprezentat de un imobil, este foarte important ca actul constitutiv sa poata fi autentificat de un notar public. Este o prevedere legala imperativa pentru ca acel act constitutiv sa fie valabil sa produca efecte.

Sau pot apela direct la Camera de Consultanta din cadrul Registrului Comertului.

I.V.: Dupa ce criterii se poate opta pentru o societate pe actiuni sau pentru o societate cu raspundere limitata?

A.N: De regula, optiunea dintre o societate cu raspundere limitata si o societate pe actiuni, este determinata de magnitudinea business-ului pe care partile vor sa il deruleze.

Companiile multinationale care infiinteaza o societate comerciala in Romania opteaza pentru o societate cu raspundere limitata pentru ca nu exista de la bun inceput garantia ca businessul va reusi sa fie operational in Romania. Motivul pentru care prefera sa inceapa cu o societate cu raspundere limitata are in vedere aspecte de natura financiara. De ce? Pentru ca o societate cu raspundere limitata are un capital social mai mic, de 200 de lei. O societate pe actiuni are un capital social de 90 de mii de lei. Deci, este o diferenta care, pentru un investitor in Romania este importanta, neavand garantia succesului in business.

In plus, pentru o societate pe actiuni este necesara numirea a 3 cenzori sau a unui auditor financiar care, de asemenea, necesita costuri suplimentare.

Din aceste puncte de vedere, optiunea initiala pentru o companie multinationala este societatea cu raspundere limitata. In cazul in care, in timp, se dovedeste a fi operationala si de succes, nimic o impiedica modificarea formei juridice din societate cu raspundere limitata, in societate pe actiuni si, ulterior, chiar listarea ei la bursa de valori.

I.V.: Care ar fi cele mai intalnite probleme din practica vis a vis de infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata?

A.N.: In practica, problemele care apar au in vedere depunerea unui dosar incomplet la Registrul Comertului. Un dosar incomplet este respins de catre referenti la momentul depunerii, cu o fisa de obiectiuni in care se identifica actele lipsa care este necesara a fi depusa pentru completarea dosarului si, ulterior, transmiterea acestuia catre judecatorul delegat.

I.V.: Cum este mai avantajos pentru o firma: sa fie platitoare de TVA sau nu?

A.N.: Cand discutam de avantajul de a fi sau a nu fi platitor de TVA, trebuie sa avem in vedere, in primul rand, raportul dintre venituri si cheltuieli. Cu alte cuvinte, in cazul in care o societate are cheltuieli mai mari decat veniturile, estimeaza, de la infiintare, ca vor fi mai mari cheltuielile decat veniturile sau nu va avea venituri, este recomandabil ca societatea sa fie platitoare de TVA pentru ca, in felul acesta, va putea sa recupereze cheltuielile respective cu conditia, foarte importanta, ca respectivele cheltuieli sa fi exclusiv legate de incasarea respectivelor venituri, in cazul in care cheltuielile sunt mai mari.

Deci, practic, este o optiune a fiecarei societati, in functie de afacerea pe care stie ca o va derula, de valoarea veniturilor si de valoarea cheltuielilor estimate, de a opta in a fi sau nu a fi platitor de TVA.

I.V.: Ce se intampla cu o societate comerciala cu raspundere limitata care nu mai are activitate?

A.N.: Optiunile pe care le pot avea asociatii intr-o astfel de situatie se refera fie la dizolvarea societatii, in cazul in care, realmente, asociatii considera ca nu mai au niciun motiv sa o mai tina, nu pot sa ii schimbe obiectul de activitate, sa se replieze pe o alta linie de business. Sau, daca nu vor sa o dizolve si sa o lichideze, pentru o perioada de trei ani, pot solicita Registrului Comertului sa inregistreze suspendarea temporara a activitatii, urmand ca dupa cei trei ani de zile, asociatii sa decida ce vor face cu aceasta societate.

I.V.: Ce recomandati celor care doresc sa infiinteze o societate comerciala cu raspundere limitata in actualele conditii economice?

A.N.: Din punctul meu de vedere, oricine ar vrea sa infiinteze o societate, indiferent daca este pe actiuni sau cu raspundere limitata, in actualele conditii, trebuie sa se gandeasca de doua ori.

Cu alte cuvinte, trebuie foarte bine sa evalueze inainte de a decide infiintare acesteia, oportunitatea si posibilitatea de a derula businessul respectiv, atat din punct de vedere al parghiilor de business, cat si din punct de vedere al parghiilor financiare care sa permita dezvoltarea afacerii pentru ca sunt nenumarate situatiile in care investitotul, fie ca este persoana juridica sau persoana fizica, fie ca este roman sau nerezident, infiinteaza o societate si constata, dupa 2-3 luni, ca nu o pot face operationala, ca lipsesc diverse elemente pentru ca businessul sa fie profitabil, si-atunci, se gandeste ca nu are alta solutie decat sa o dizolve si sa o lichideze, ceea ce presupune, din nou, costuri, timp, angajarea de resurse.

De aceea, cel mai bine este ca atunci cand decidem sa facem o societate sa stim pe ceea ce ne bazam.

Sursa: Interviu acordat avocatnet.ro

Citeste mai mult...

Credite de pana la 25.000 de euro, pentru somerii care doresc infiintarea unei afaceri

Persoanele aflate in somaj sau care risca sa isi piarda locul de munca ar putea porni o afacere proprie, prin accesarea unui credit special de maxim 25.000 euro, potrivit ultimelor reglementari adoptate marti de Parlamentul European.

Parlamentul European a adoptat marti masuri legale care vizeaza ameliorarea accesului la credite pentru persoanele care si-au pierdut locul de munca sau risca sa si-l piarda si care doresc sa inceapa propria afacere.

“Programul de micro-finantare este un instrument nou, care doreste sprijinirea grupurilor vulnerabile ale societatii, a celor care sunt afectati in cea mai mare masura de criza. Oameni care risca sa isi piarda locul de munca sau care sunt deja someri vor avea mai multe dificultati decat ceilalti in a se reintegra pe piata muncii. In plus, acestia nu au acces la sistemele de credit traditionale, deoarece bancile considera ca risca imprumutand acestor oameni”, considera deputata europeana Kinga Göncz

Este vorba despre instrumentul european de microfinantare Progress, destinat sa faciliteze accesibilitatea si disponibilitatea microcreditelor pentru persoanele care doresc sa initieze sau sa dezvolte o afacere sau o micro-intreprindere, cu mai putin de 10 angajati si o cifra de afacere care nu depaseste €2 milioane, dar care intampina dificultati in accesarea creditelor conventionale. Aceste credite vor fi limitate la €25 000.

“Beneficiarii vor primi si cursuri de formare si consiliere pentru dezvoltarea unor afaceri durabile. Sper ca fondul initial va ajunge pana la 500 de milioane de euro, provenind din surse publice sau private” apreciaza deputata Kinga Göncz.

Parlamentul a fost de acord cu alocarea sumei de €100 milioane pentru acest instrument, pentru o perioada de patru ani - asa cum propusese Comisia Europeana, dar a adoptat amendamente la propunerea initiala, prin care se prevede ca acesti bani sa nu fie alocati din fondurile Programului Progress, destinat persoanelor vulnerabile. Comisia propusese ca instrumentul de microfinantare sa utilizeze fonduri din cadrul acestui program, caruia i-au fost alocate €114 milioane suplimentare, la cererea Parlamentului European.

Pentru a se asigura ca instrumentul de microfinantare poate fi deja functional la inceputul anului 2010, Parlamentul a fost de acord cu utilizarea a €25 milioane din cadrul marjelor, sume care vor fi prevazute in bugetul pentru 2010, care va fi votat joi.

Pentru restul perioadei (2011-2013), Parlamentul nu a ajuns inca la un acord cu Consiliul privind resursele alocate acestui instrument. Deputatii vor ca decizia privind finantarea instrumentului de microfinantare sa fie luata in cadrul procedurii bugetare anuale, evitandu-se astfel realocarea de fonduri din cadrul Programului Progress.

Modul de functionare

Instrumentul de microfinantare este deschis organismelor publice si private instituite in statele membre care furnizeaza microfinantare persoanelor si microintreprinderilor. Fondurile acestui instrument vor fi redirectionate catre aceste organisme in cadrul unei gestiuni comune impreuna cu grupul BEI (Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii)

Intrarea in vigoare

Instrumentul este creat pentru o perioada de 4 ani, urmand a intra in vigoare la 1 ianuarie 2010.

Sursa: avocatnet.ro

Citeste mai mult...

Cine a mai angajat in 2009, anul crizei?

Dupa un sfarsit 2008 care a speriat companiile de pe piata romaneasca, anul 2009 a inceput prin taieri drastice de bugete, inghetarea salariilor si suspendarea proiectelor de extindere. Finantele, real-estate-ul si constructiile, marii angajatori din 2007-2008, au tras obloanele si au inceput operatiunea – supravietuirea in economia inecata de criza.



Anul de criza a decimat planurile de angajare

Chiar daca alte industrii – farma, retail sau FMCG sau BPO - au mai angajat, nu se poate vorbi de mari angajatori, ci doar despre extinderi demult proiectate, strict controlate in criza si bugete alese cu grija, diminuate semnificativ fata de planurile initiale.

La inceputul anului 2009, cand piata resimtea din plin unda de soc a crizei, companiile aveau un singur mesaj - “ne mentinem in expectativa”. Starea de asteptare a continuat in primavara si a fost treptat inlocuita de un alt tip de abordare: campaniile au inceput sa stranga cureaua, sa disponibilizeze si sa isi sisteze pe termen nelimitat bugetele pentru noi recrutari.

In acest context, anul 2009 nu are mari industrii ce se pot erija sub titlul de mari angajatori. Cei care s-au avantat sa sa extinda in retail au contrabalansat prin inchiderea unor alte lanturi de magazine. Daca industria farma statea bine in semestrul intai, fuziunile si achizitiile, cat si noile dispozitii date de Guvern au impins spre decizii de disponibilizare.

"Criza s-a simtit in fiecare industrie. Sigur, unele au fost direct si serios afectate, asa cum a fost cazul constructiilor si al real-estate-ului, altele s-au inchis intr-o stare de conservare, asa cum este domeniul financiar bancar, insa retail-ul si industria BPO continua angajarile", spune Ovidiu Vilceanu, manager-ul companiei de recrutare Sales Consulting.

Piata financiar-bancara, altadata infloritoare, si-a refacut prognozele, inspre latura pesimista. Industria auto, un principal exportator, a intrat in colaps, ca acum, pe sfarsit de an, sa isi recheme o parte din angajati la munca, fara a face insa mare risipa in buget.

Romania urma sa inregistreze una dintre cele mai mici rate de angajare din Europa, in trimestrul al treilea, avand o previziune neta de angajare de -7%, potrivit studiului Manpower efectuat trimestrial. Previziunea neta de angajare masoara diferenta dintre procentul angajatorilor care estimeaza o crestere a volumului angajarilor si procentul angajatorilor care intentioneaza sa reduca volumul angajarilor.

In ultimele trei luni ale acestui an, potrivit rezultatelor aceluiasi studiu, doar 14% din companii intentionau sa faca angajari, in timp ce alte 25% sustineau ca au in plan disponibilizari.

Cei care au intentionat sa angajeze pe posturi nou deschise sau sa substituie angajatii demisi (desi fluctuatia de personal a scazut pana aproape de cota zero in aproape toate industriile) s-au reunit la targurile de job-uri. Fata de toamna anului trecut, cand targurile de job-uri insumau aproape 12.000 de oferte, in 2009 majoritatea targurilor au disparut, iar numarul ofertelor de munca in cadrul acestor evenimente a scazut sub 1.500 in toamna acestui an.

Retail-ul, cea mai ambitioasa industrie in 2009

Desi analizele economistilor estimau o scadere a puterii de consum a romanilor, o mare parte a retail-ului autohton a expandat, in timp ce alte cateva lanturi de magazine au disparut din peisaj. Inaugurarea a cateva dintre cele mai spatioase si mai costisitoare centre comerciale la nivel national – printre care Grand Arena, Afi Palace Cotroceni, Militari Shopping , extinderea Plaza Romania cu inca 30 de magazine, Galleria Suceava, Galleria Piatra Neamt, Era Shopping Center Oradea - a capacitat angajarea a peste 7.000 de angajati, dintre care aproximativ 5.000 numai in Afi Palace, potrivit estimarilor Wall-Street.

Piata de retail modern (totalul retailer-ilor, hypermarketuri si supermarketuri), cifrata la 28,3 miliarde de dolari in 2008, cuprinde peste 4.500 de oferte de joburi, in acest an. Bilantul pietei de retail alimentar modern indica un numar de 71 de noi locatii deschise, cu o marja crescuta a discounterelor si a magazinelor mici.

"Retailerii sunt, poate, industria cu cea mai semnificativa expansiune in acest an. Au fost nenumarate unitati deschise in toata tara, in care investitiile nu au fost neaparat majore. Cred ca retailul va ramane o industrie in expansiune si in 2010, mai ales ca am inteles ca sunt grupuri care ar vrea sa vina sa investeasca in piata", afirma Vilceanu.

Astfel, reteaua de magazine de tip discount Plus, parte a grupului german Tengelmann, a adaugat 470 de noi angajati pe statele de plata, in cele 15 de locatii si in sediul central. Discounterele Profi, preluate de Enterprise Investors – cu opt noi locatii in 2009 – si Minimax – cu alte 12 centre – au totalizat cateva sute de oferte de job-uri.

In categoria retailer-ilor de dimensiuni mari – Metro, Selgros si Carefour si Real, nou-deschisele locatii au generat peste 2.500 de slujbe.

Carrefour a deschis in acest an doua noi unitati, una in luna martie in Oradea, si alta in august, in Turda. O singura unitate poate capacita un numar de 300-350 de angajati. In plus, la sfarsitul lunii august a acestui an, Carrefour a inaugurat cel de-al doilea centru logistic din Romania, in judetul Hunedoara, care va aproviziona supermarketurile si hypermarketurile din Transilvania, Banat si Oltenia. Prin deschiderea noului centru logistic, Carrefour a creat 1.000 de noi locuri de munca.

De cealalta parte, rivalul Cora Romania, parte a grupului francez de retail Louis Delhaize, a deschis doua hypermarketuri in criza – unul in provincie, la Galati, si altul in Capitala, aruncand pe piata peste 1.200 de oferte de angajare. Retailer-ul Real a deschis in acest an al doilea magazin din Constanta si inca o locatie in Afi Palace Cotroceni, totalizand peste 700 de locuri de munca.

Operatorul de hipermarketuri cu profil de discount Kaufland, parte a grupului german Schwarz, s-a axat pe inaugurari in acest an, construind un centru logistic pentru produse alimentare si nealimentare in Cluj si deschizand locatii in teritoriu.

Si grupul german Rewe s-a extins prin lantul de discountere Penny Market (28 inaugurate in acest an) si prin inaugurarea a trei supermarketuri Billa, in Sibiu, Bucuresti si Bacau. Si Mega Image a angajat in acest an, in cele cinci nou-deschise locatii, atat in Bucuresti, cat si in tara.

Pe segmentul retail-ului de bricolaj piata pune la dispozitie peste 1.000 de posturi, in Praktiker (400), Bricostore (270) si in cele patru noi magazine Dedeman (aproximativ 500 de posturi). Retelele germane Hornbach si Obi s-au extins la nivel local prin inaugurarea a trei magazine in Brasov, Pitesti si Arad, cu un numar total de 400-500 de angajati.

In paralel cu noile deschideri de magazine si centre comerciale, ultimul an a adus si inchideri si falimente pe piata retailului autohton. Armonia Braila a reprezentat prima inchidere a unui centru comercial de pe piata din Romania. La scurt timp, Trident Shopping Center Sibiu a tras obloanele.

Nici segmentul supermarketurilor nu a scapat de efectele crizei: Spar si Trident a intrat in insolventa la cererea actionarilor. Primavara a inchis supermarketul din Euromall Pitesti, G’Market a inchis unitatea din Bacau, Ethos a inchis trei magazine, iar retailer-ul Pic a pus lacatul pe poarta.

In afara de segmentul electrocasnicelor si al supermarketurilor, au fost si alti retaileri afectati in mod profund de criza: Leonardo a inchis 30 de magazine, Ultra Pro a disparut de pe piata, Mondex a cerut deschiderea procedurii de insolventa, in timp ce Coffee Heavan s-a retras de pe piata din Romania, odata cu inchiderea unitatii din Baneasa Shopping City. Recent, retailer-ul Flamingo si-a anuntat la unison insolventa.
Toate aceste inchideri si restructurari balanseaza talerul nou-createlor locuri de munca, asa incat specialistii in resurse umane calculeaza doar un mic vans al pietei fortei de munca din retail, fata de angajatii din alte piete.

FMCG-ul: o lupta in inchiderea si deschiderea de fabrici

Dupa un an 2008 in care FMCG-ul era efervescent, inova, investea milioane de euro in promovare si crestea ametitor cifrele de afaceri, criza a pus frana dezvoltarii business-urilor, iar industria a asistat la cele mai rasunatoare inchideri de fabrici. Insa, pentru ca este o industrie dinamica si volatila, in contrabalans, noi fabrici au fost ridicate si noi angajati au intrat pe statele “marilor angajatori din FMCG”.

Coca-Cola Hellenic Bottling Company Romania, cel mai mare jucator de pe piata locala de bauturi non-alcoolice, a anuntat inchiderea unitatii de productie de la Iasi, dupa ce anul trecut a renuntat si la fabrica din Oradea. La inchiderea fabricii, aproximativ 100 de oameni au ramas fara locuri de munca. In prezent, Coca-Cola HBC Romania mai detine trei unitati de productie – Ploiesti, Timisoara si Poiana Negri.

Si Kraft Foods Romania au renuntat la fabrica din Brasov, lasand fara loc de munca cei aproape 400 de angajati. Pe piata berii, InBev a suspendat productia din fabrica de la Blaj, trimitand in somaj tehnic 110 angajati din 200. Heineken a stopat productia de malt, concediand 61 de angajati, in timp ce Ursus Breweries a dat producerea berii pe activitatea de inchiriere si subinchiriere de imobile, renuntand astfel la intregul personal.

Insa, la scurt timp, alti jucatori s-a extins in forta. Astfel, Pepsi America Romania, cel de-al doilea jucator de pe piata locala a bauturilor racoritoare, a inaugurat 1 septembrie cea mai mare fabrica a companiei din Europa, un proiect de 150 milioane de dolari. In prezent, in fabrica lucreaza cu 70 de angajati, urmand ca la finalizarea celei de-a doua faze a proiectului sa fie angajate aproximativ 300 de persoane.

In acelasi timp, Tymbark Maspex Romania, una dintre cele mai mari companii de pe piata bauturilor necarbonatate, a creat aproape 400 de locuri de munca prin deschiderea celei de-a doua unitati de productie la Valenii de Munte.

Un alt nou brand de apa minerala, Aqua Carpatica, adus in piata de Jean Valvis, a creat in Suceava peste 50 de locuri de munca.

Subsidiara locala a Procter and Gamble (P&G), cel mai mare producator mondial de bunuri de larg consum, avea in plan angajarea a inca 150 de persoane in semestrul intai al anului in curs, pe fondul definitivarii proiectului de deschidere a fabricii din Urlati (jud Prahova).

Competitorul direct al Procter & Gamble, compania Henkel, viza la inceputul anului in curs o strategie de business axata pe crestere, portalul eJobs inregistrand 26 de anunturi de angajare din partea companiei pana in luna noiembrie a acestui an.

Alte slujbe au fost puse la bataie de lanturile fast-food McDonalds, KFC si Burger King, care au anuntat angajari a peste 1.000 de persoane cumulat, datorate extinderii zonale. La polul opus, Snack Atack a declarat insolventa la mijlocul acestui an. Trei luni mai tarziu, lantul fast-food anunta ca si-a platit datoria catre furnizorul care ceruse insolventa, cei aproape 300 de angajati pastrandu-si job-urile.

Serviciile - printre angajatorii anului 2009

Sectorul serviciilor, in special cele de suport IT, servicii medicale si segmentul de externalizare, a reusit sa se mentina la cota de supravietuire si chiar profit in acest an, detronand industrii importante si tintind spre cele mai stabile industrii din criza.

De exemplu, outsourcing-ul a devenit un business profitabil in criza, in special datorita nevoii companiilor de a externaliza servicii, altfel costisitoare din punctul de vedere al mainii de lucru. In plus, in anul 2009, Romania a ajuns sa ocupe locul 19 intr-un clasament al celor mai atractive destinatii pentru outsourcing din lume, in urcare cu 14 pozitii fata de 2007, potrivit companiei de consultanta A.T. Kearney.

“Apeland la externalizarea serviciilor, companiile isi pot reduce costurile cu 10%, pana la 50%. Insa acestea nu trebuie sa se gandeasca numai la faptul ca outsourcing-ul reduce costurile, pentru ca aceste servicii ajuta si la cresterea veniturilor, precum si a serviciilor oferite clientilor", a spus Dejan Grbic, managing director al Linea Directa Communications, companie care activeaza pe piata de marketing direct si call center.

Pe piata locala a proceselor de BPO, tinerii cu putina experienta in munca, care vorbesc cel putin o limba straina si accepta un salariu de inceput nu mai mare de 250-300 de euro, isi pot gasi de munca cu destula usurinta. Companii ca Genpact, Wipro sau Accenture sunt in plina cautare de noi angajati, semnand contracte pentru 20-30 de persoane lunar (Genpact) sau anuntand cateva sute de oferte de slujbe pe an.

“Este un moment favorabil pentru industria de outsourcing pentru ca pe timp de recesiune companiile incearca sa economiseasca, a declarat, pentru Wall-Street, Crina Ilie, HR Operations & Enabling Functions pentru Europa.

Similar, piata serviciilor medicale s-a largit prin deschiderea a peste zece clinici private si a catorva centre de diagnostic si tratament.

In urma deschiderii a trei hyperclinici in 2008 si 2009, Medlife, liderul pietei pe segmentul clinicilor private, are un plan de extindere cu 220 de persoane in 2009.

Similar, furnizorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea (CMU) investeste in prezent 8,5 milioane de euro, propunandu-si finalizarea a doua policlinici la Bucuresti, respectiv Cluj, preluarea a doua-trei clinici din provincie, precum si demararea constructiei unei noi unitati in Capitala.

Dupa implementarea acestor proiecte, nevoile de deschidere a noi posturi in companie au crescut numarul de angajati de la 300 la 500-600 in numai un an. Pentru cele doua policlinici care urmeaza sa fie deschise in acest an, compania are in plan recrutarea a inca 20-30 de persoane, preponderent din segmentul medical.

“Piata serviciilor medicale va fi intotdeauna pe val, din cauza nevoii de o alternativa la serviciile oferite de stat. Chiar daca trecem printr-o perioada de criza, clinicile se extind si vor angaja in continuare”, spune Bogdan Toth, general manager al companiei de Recrutare HR4U.

In ceea ce priveste sectorul IT, specialistii in resurse umane apreciaza ca echilibrat raportul dintre numarul disponibilizarilor si cel al angajarilor. "Desi este evident declinul sectorului financiar-bancar, unii din principalii clienti ai industriei IT, companiile nu au disponibilizat masiv. Sigur, au fost unele firme care au disparut de pe piata, insa am si asistat la recrutari de specialisti si ingineri care au ocupat unele pozitii vacante in IT [...]. Cred ca in acest moment piata fortei de munca in IT este oarecum echilibrata", noteaza Vilceanu.


Angajari firave in industria auto

Desi vanzarile de autoturisme au scazut cu 54% dupa primele zece luni ale acestui an, industria nu a trecut printr-un colaps perpetuu. Cateva evenimente semnificative, cum ar fi preluarea uzinei Automobile Craiova de catre Ford, intrarea pe piata locala a producatorilor germani de curele de transmisie Preh, respectiv Optibelt Power Transmission, sau cresterea productiei Dacia, au ridicat nivelul ofertelor de angajare din piata auto.

Astfel, marirea capacitatii de productie a Dacia a facilitat crearea de locuri de munca pentru inca 500 de noi angajati. In acelasi timp, fabricile germane nou deschise au adaugat pe statele de plata alti 270 de angajati, numar ce urmeaza a fi suplimentat cu inca 150 de persoane.

Alain Lebourg, directorul companiei de recrutare Activaction, cu o experienta de peste 30 de ani in industria auto franceza si romaneasca, este insa optimist in ceea ce priveste revigorarea industriei auto, asteptandu-se ca in urmatoarea perioada de timp sa creasca productia si sa incerce o stabilizare a pietei muncii in acest sector.

"Sa nu uitam ca Romania dispune de doua mari uzine performante. Putem fi increzatori in viitor. Ford va produce multe masini la Craiova, iar Dacia, care isi largeste cu regularitate gama de masini comercializate, va continua sa prospere. Apoi, sa nu uitam ca Romania a fost aleasa de Renault pentru a deschide aici Renault Technologie, creand un al doilea tehnocenter dupa cel de la Guyancourt (Franta)”, afirma el.

Cu toate acestea, desi venirea Ford in Romania a fost un salt urias pentru industria auto, CEO-ul Ford Europa, John Fleming, a anuntat ca angajarile vor demara in 2010 sau 2011.

Continental, o alta companie puternica in industria automotive, cu o pierdere neta de 1,04 miliarde euro in al treilea trimestru al acestui an, a continuat un ritm sustinut al angajarilor in fabricile din vestul tarii si in Sibiu. Anica Stoica, head of human resources Continental Automotive Romania, declara ca numarul de angajati a crescut in 2009, fara a oferi o cifra precisa. Cu toate acestea, seful fabricii de la Timisoara afirma in luna aprilie ca grupul angajeaza in jur de 1.200 de persoane.

In cazul diviziilor Continental AG de la Sibiu, numarul de angajati a crescut de la 1.000, la sfarsitul lui 2008, la 1200, in 2009, spune Lacramioara Daraban, HR manager Continental Automotive Sibiu.

Cu toate acestea, Toth, recruiter pentru zona de vest a tarii, sustine ca industria automotive nu a angajat intr-un ritm accentuat, multe dintre aceste presupuse angajari fiind, de fapt, reintoarceri din somaje tehnice sau angajari pe perioada determinata sau angajari in leasing.
“Eu nu am auzit de angajari in masa in industria automotive. Nu am avut nici un proiect de recrutare de acest tip. Aceasta industrie a fost serios afectata de criza, redusa aproape la jumatate. Nu cred ca va rezista unui val de angajari”, conchide Toth.

Cea mai importanta retragere de pe piata auto a fost revendicata de producatorul de sarme, cabluri si cablaje pentru industria auto Leoni, furnizor al Automobile Dacia, care, la inchiderea fabricii, a lasat fara locuri de munca circa 230 de persoane.

Sursa: wall-street.ro

Citeste mai mult...

1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.


Citeste mai mult...

Limbajul Hipnotic in Negociere

Tainele creierului uman sunt inca multe. Poate ca „limbajul hipnotic” iti suna cumva prea pompos. Vestea buna este ca tehnicile utilizate in hipnoza sunt folosite in negociere, in discursurile publice, dar mai ales in reclame.

Inconstient, folosim zilnic toate tehnicile enumerate in acest articol intr-o proportie mai mare sau mai mica. Citindu-le, in primul rand le constientizati, apoi ajungeti sa le dezvoltati si sa le transformati in abilitati. Tocmai faptul ca sunt atat de uzuale le face atat de greu de detectat atunci cand sunt folosite constient.

In negociere se pot folosi tehnici foarte fine pentru a convinge interlocutorul. Obama, de exemplu, este ”acuzat” ca a folosit excesiv tehnicile hipnozei Ericksoniene. Limbajul lui Milton Erickson este cunoscut ca fiind unul de impact, care convinge. In acest articol va voi prezenta cateva din tehnicile specifile limbajului Milton, folosite de acesta pentru a ajuta pacientii sa intre in transa. Aplicabilitatea acestui tip de limbaj este atat de mare incat puteti sa il folosititi cu incredere in domeniile pe care le considerati oportune.

Modelele de limbaj utilizate de Milton Erickson au fost dezvoltate si clarificate de Bandler si Grinder (fondatorii NLP). Este nevoie de mult studiu si practica pentru a folosi cu impact maxim aceste modele, insa nimic nu ne opreste sa incepem chiar acum!

Tehnica 1 - Citirea Gandurilor

Primul model te ajuta sa intri pe aceeasi lungime de unda cu partenerul de negociere. Pleci de la premisa ca stii ce gandeste acesta. De exemplu, atunci cand ii spui: ”Știu ca acum te intrebi daca putem face o afacere buna” interlocutorul, in mod inconstient, se va intreba acest lucru. Practic, prin aceasta citire a gandurilor declansezi in mintea intelocutorului un anumit gand, un aspect la care acesta sa mediteze. ”Știu ca te vei bucura atunci cand vom ajunge la un acord” Prin aceasta citire induci partenerului ideea de finalizare a acordului insotita de un sentiment de bucurie. In mod automat, la nivel inconstient, partenerul va reflecta asupra acestor cuvinte. Nu va nega, tocmai pentru ca in timp ce spui, se va gandi la ceea ce-i spui. Mai jos aveti cateva exemple, iar continuarea o puteti pune exact in cuvinte adaptate contextului.
- „Stiu ca acum te intrebi…”
- „Stiu ca tu crezi…”
- „Stiu ca ai venit aici cu un scop.”
- „Stiu ca te poti bucura atunci cand…”
-„Stiu ca atunci cand vei pleca de la acest training vei gandi si vei actiona mai intelept.”
- „Tu probabil deja stii ca…”
- „Vad ca tu crezi...”
- „Vad ca tu stii…”

Tehnica 2 - Lost Performative

In acest model pleci de la judecati de valoare a caror provenienta s-a pierdut in timp. Functioneaza pe acelasi principiu ca si citirea gandurilor. Pleci de la judecati care presupui ca sunt acceptate de interlocutor. Ex: „Este bine sa fii atent la detalii, intrucat in detalii se pot ascunde lucruri care-ti pot scapa la prima vedere. Un detaliu important al propunerii pe care v-o fac este garantia pe care v-o oferim. Fiind atent la acest lucru va veti bucura in viitor de confortul oferit......” Mai jos aveti diferite judecati de valoare cu rol de exemplu care pot fi adaptate si completate dupa cum considerati ca este bine.
- „Si este bine sa te intrebi…”
- „Este bine sa fii atent...”
- „Este important sa…”
- „Este rau sa inseli...”
- „Este bine sa inveti din greu...”
- „Este mai bine sa daruiesti decat sa primesti...”

Tehnica 3 - CAUZA – EFECT

Acest model este destul de puternic. Daca il vei citi cu atentie si il vei intelege, atunci il poti folosi cu impact in orice tip de conversatie. Creierul este obisnuit sa gandeasca in termeni de cauza-efect si chiar daca nu exista o relatie de cauzalitate puternica efectul apare prin prisma formularii, a relatiei de cauzalitate pe care o presupui. Exemplu: „In timp ce va voi explica avantajele acestui parteneriat puteti sa va ganditi la o propunere care sa va avantajeze atat pe dumneavoastra cat si pe mine”.
(X face sa aiba loc Y) sau (in timp ce intampla X va avea loc Y). Alte exemple:
- „Daca… atunci…”
( „Daca te ajut, atunci vei reusi sa inveti asta.”)
- „In timp ce… poti sa…”
( „In timp ce dormi poti sa visezi frumos.”)
- „Nu face X decat daca vrei sa Y.”
( „Nu te aseza acolo decat daca vrei sa te relaxezi profund.”)
( „Cu cat asculti mai atent, cu atat inveti mai rapid.”)

Tehnica 4 - Presupozitia (comenzi mascate)

Modelul Presupozitiei ascunde comenzi mentale mascate menite sa-l faca pe interlocutor sa gandeasca intr-un anumit fel. Este o comanda, de obicei ferma, exprimata ca un adevar. Este de dorit ca presupozitia pe care o faci sa plece de la realitate astfel incat sa aiba un efect maxim. Exemple: „Poti sa te decizi acum” „Poti sa ma crezi” „Ai incredere in mine” „Acum intelegi perfect” etc. Dupa cum observati se pleaca de la o presupozitie care la nivel constient nu va fi luata in seama foarte serios, insa inconstientul o va precesa. Alte exemple:
-„Inveti multe lucruri…”
-„Poti sa faci acest lucru chiar mai bine.”
-„Dupa ce vei trece clasa asta, urmatoarea va fi mai usoara.”
-„Acum vezi lucrurile diferit.”
-„Maine veti fi capabil sa invatati si mai mult.”
-„Vei scrie cele mai multe exemple bune la acest pattern”

Tehnica 5 – Intrebare de intarire

Intrebarea de intarire se pune de de obicei la sfarsitul propozitiei/frazei pentru a avea efectul dorit. Faci o afirmatie sau pui o intrebare pe care o urmezi apoi de interogativul „nu-i asa?” Exemple: „ ” Intrebarea pusa la sfarsit sugereaza interlocutorului sa ia foarte in serios polisbilitatea intrarii in acord cu dumneavoastra.
- „Nu-i asa?”
- „Vrei sa…?”
- „Si vei adauga mai multe exemple, nu-i asa?”

Tehnica 6 - Dubla Legatura - Falsa alegere

Dubla legatura sau falsa alegere presupune doua varinte. Aceste doua variante pe care le propuneti va avantajeaza in egala masura. De obicei cand ai doua optiuni, tendinta este sa te orientezi catre una din ele. Foarte rar te vei gandi la o a treia sau la a patra optiune, insa nu este exclus. Exemple: „ ” Falsa alegere sau Dubla Legatura este destul de puternica, ea poate sa va fie de folos intr-o masura mai mare sau mai mica, fie mai curand, fie peste cateva zile. As fi curios sa aflu care model va place mai mult, Falsa alegere sau Intrebarea de intarire? A fost o intrebare folosind acest model. Mai multe exemple, aveti mai jos:

- „Poti sa incuviintezi dand din cap sau spunand DA.”
- „Vrei sa incepem acum sau mai tarziu?”
- „Vei incepe sa schimbi acest lucru acum sau dupa intalnirea noastra?”
- „Vrei sa inveti aceasta acum sau la urmatoarea intalnire?”
- „Daca nu scrieti acum una sau doua duble legaturi, foarte curand fie va veti gandi automat la cel putin una, fie veti observa cu uimire cum va vin si altele in minte astfel incat sa le scrieti.”

Modelul 6 - Postulatul Conversational

Punem o intrebare la care raspunsul poate fi DA sau NU. Oferind permisiunea pentru alegerea raspunsului, acest tipar evita autoritarismul. Pusa in momentul potrivit de foarte multe ori vom obtine raspunsul da, si implicit acordul interlocutorului. Exemple: „Poti sa citesti cu atentie aceste modele si sa le alegi pe acelea care ti se potrivesc? Puteti sa va ganditi serios la aplicabilitatea acestor tactici? V-ar placea sa simtiti ca ati luat cea mai buna decizie? Ati fi bucuros sa incheiem o intelegere avantajoasa chiar in intalnirea de astazi? Puteti sa cititi si exemplele de mai jos?”
- „Simti ca putem continua?”
- „Poti sa-ti imaginezi asta?”
- „Poti sa inchizi usa aceea?”
- „Poti vizualiza ceea ce iti spun?”
- „Iti dai seama ca deja stii asta?”
- „Poti sa fii deschis pentru o clipa?”
- „Va simtiti pregatit/a sa semnati acest contract acum?”
- „V-ar placea sa stati pur si simplu aici si sa va relaxati?”
- „Nu v-ar placea ca pur si simplu sa alunecati in aceasta stare?”
- „V-ati dori sa mai scrieti cateva exemple de postulate conversationale?”

Modelul 7- Violarea Unei Restrictii Selective

Acesta presupune atribuirea de constiinta unui obiect neinsufletit sau unei capacitati de comunicare unei fiinte care nu are acea capacitate. Aceasta tehnica ajuta la ruperea unui ritm si la activarea emisferei drepte a interlocutorului, cea responsabila cu imaginatia. Totodata este utila tehnica si in momentul in care dorim sa schimbam putin directia de discutie. „Daca o rosie ar vorbi, ce ne-ar spune? Cum credeti ca se simte un Stejar atunci cand este taiat?”
• „Un scaun poate avea sentimente…”
• „Aminteste-ti: peretii au urechi!”
• „Masina mea stie cum sa ajunga acolo.”
• „Unele prajituri iti fac cu ochiul.”
• „Stii ce gandeste stiloul tau?”
• „Acesti pereti pot sa ne spuna atat de multe povesti…”
• „Pixurile voastre stiu ce exemple de violari ale restrictiilor selective sa scrie in continuare.”


Modelul 8 - Setul de „Da-uri”

Acest model presupune declansarea unei serii de raspunsuri afirmative, cu scopul ca interlocutorul sa raspunda in acelasi mod la intrebarea cheie. Tehnica este extrem de uzitata in vanzari. De exemplu esti intrebat: „Vrei sa faci bani usor? Ti-ar placea sa-ti permiti orice pentru tine si copii tai? Ai vrea sa te implici intr-o afacere in care muncesti putin si castigi mult? Esti pregatit sa-ti dau detalii chiar acum despre aceasta afacere?” Aveti mai jos cateva exemple, utilizate mai ales in hipnoza.
• „Stati pe scaun?”
• „Tineti picioarele pe podea?”
• „Respirati?”
• „Va intrebati ce e cu intrebarile astea?”
• „Ati inteles cum functioneaza setul de DA-uri?”

Modelul 9 - Comenzile negative

Puteti sa declarati ce doriti sa se intample si precedati declaratia de adverbul „nu”. Acest model foloseste principiul conform caruia subconstientul nu percepe negatiile. Negatiile sunt instrumente puternice care pot fi folosite in negociere. De exemplu fraza: „Nu va ganditi ca ceilalti vor sa va pacaleasca”. Sau „Nu trebuie sa te decizi acum, te poti decide dupa ce ma asculti cu atentie”. Sau de exemplu, daca vrei sa-i induci omului grija spui: „Nu trebuie sa-ti faci griji!” si pun pariu ca-si va face. La fel insa, daca vrei sa aiba incredere spui altfel: „Nu trebuie sa ai incredere in mine neconditionat, poti sa testezi mai intai”. Si lista poate continua.
• „Nu va ganditi la pinguini!”
• „Nu va ganditi la un om rosu!”
• „Nu te gandi ca poti avea succes”
• „Nu te gandi ca aceste tehnici sunt usoare!”
• „Nu te gandi ca poti avea o viata mai buna!”

Vei observa ca nu poti sa nu gandesti ceva inainte de a gandi. Te-ai gandit probabil ca ai putea avea o viata mai buna, sau ca ai putea avea succes. Probabil ti-a trecut prin minte un om rosu.

Scriind aceste tehnici mi-am imaginat ca fiecare ar merita din ele o abordare separata, un articol in care sa prind in conversatii fiecare model astfel incat in viitor sa le folosesti cu incredere. Am extras noua modele din douazeci. Toate modelele sunt insa usor de asimilat, de inteles si de folosit. La prima vedere unele din ele pot sa va para extrem de simple si aveti dreptate. Sunt simple, usor de folosit, iar impactul lor rezista in simplitatea lor. Aceste tehnici sunt folosite pentru a ajuta oamenii sa intre in transa si a-i mentine in transa. Vedeti cum aceste modele functioneaza la lucruri mai complicate astfel ca, in viata de zi cu zi vor functiona si mai mult. Folositi-le cu incredere in activitatea de vanzari, la serviciu sau in viata personala. Puteti sa luati in considerare ca va vor ajuta. Intrucat ar necesita macar o recitire a lor pentru a tine minte cel putin jumatate dintre ele, le puteti printa sau puteti salva linkul. Poti sa-mi oferi feedbackul tau pe manager@traininguri.ro. Poti sa-mi spui, ce tehnica nu ai inteles-o prea bine sau poti sa-mi sugerezi pe care din ele ai vrea sa o dezbat mai pe larg.

Mult succes in aplicarea tehnicilor!!!

Citeste mai mult...

Cum scapi de criza? Iti faci o firma!

Criza a fost o palma grea pentru multe afaceri, mari si mici. Dar aceeasi palma i-a trimis pe multi pe calea antreprenoriatului. In cautarea stabilitatii pierdute la locul de munca, zeci de mii de romani incearca, mai mult ca oricand, sa-si valorifice la maximum abilitatile profesionale si, sub acelasi imbold care a caracterizat inceputurile capitalismului in Romania, sa dea nastere unui nou val de antreprenori.



Un sediu, cu care a venit unul dintre asociati, trei laptopuri, o imprimanta, hartie, curent electric si 200 de lei, suma minima necesara pentru capitalul social. De atat au avut nevoie Cristian Calugaru si cei doi asociati ai sai, Tudor Salcudeanu si Paul Aparaschivei, pentru a-si pune pe picioare propria firma de consultanta si marketing politic. La 24 de ani, cei trei au luat in maini fraiele unei afaceri pe o piata unde e loc de afirmare si se ruleaza multi bani. Aveau deja cativa ani de experienta, si in ciuda crizei, 2009 a venit cu multe de oferit pentru comunicatorii politici, cu cele doua randuri de alegeri: cele europarlamentare din iunie si cele prezidentiale din noiembrie.

N-au fost insa singurele motive care i-au determinat sa faca pasul cel mare. “Situatia la vechiul loc de munca a inceput sa fie din ce in ce mai intunecata, aveam de ales intre a merge sa ne angajam prin alte parti, cu plafoanele salariale si asa in pioneze din cauza crizei, sau sa incepem noi o activitate si sa stim ca muncim pentru noi. Evident, a doua varianta parea mai trandafirie”, spune Cristian Calugaru, administrator si asociat in cadrul firmei FAR Communication. Asa ca, in urma cu mai bine de o luna, Calugaru, Salcudeanu si Aparaschivei au inceput sa pregateasca actele, sa caute un nume pentru firma si sa iasa la vanatoare de clienti. Prima parte a fost destul de simpla - “am stabilit un concept grafic, ne-am facut materiale de prezentare, am stabilit principiile ce urmeaza sa ne guverneze activitatea”. Iar acum se afla in proces de largire a bazei de clienti, “lucru dificil, pentru ca vine vacanta parlamentara de vara”.

Primii au fost cei cu care mai lucrasera in trecut si care voiau sa continue colaborarea. Apoi au inceput sa caute si in alte parti. Tinta principala sunt deocamdata clientii mici, dar care pot aduce venituri constante. De altfel, deja din prima luna, cei trei asociati au castigat mai mult decat atunci cand erau angajati. E vorba inca de o firma mica, dar nu inseamna ca planurile lor nu sunt mari. “Principiul pe care mergem este sa castigam mai multi bani decat luam ca simpli angajati. Personal, plecand de la un salariu de 1.000 de euro, sper sa reusesc sa-l triplez in scurt timp si, din toamna, daca lucrurile merg bine, chiar sa angajam doi-trei oameni”, spune administratorul FAR Communication.

Acelasi principiu l-a facut si pe Lucian Barbulescu sa isi incerce norocul de mic antreprenor. Cand a decis sa-si faca propria firma, la jumatatea anului trecut, inca nu avea puse la punct toate detaliile legate de activitatea viitoare si de planurile de dezvoltare, dar stia un singur lucru: ca voia sa faca trecerea de la statutul de angajat la cel de propriul sau sef cat mai repede. “Am luat atunci in calcul ideea infiintarii unei PFA, dar cum aveam mai multe idei de afaceri pe care as fi vrut sa le pun in aplicare la un moment dat, am preferat sa merg pe varianta societatii cu raspundere limitata”, spune Barbulescu. E drept, avand in vedere planurile sale initiale, o PFA ar fi fost o alegere mult mai potrivita, mai ales ca in cazul firmei de tip SRL a avut de parcurs mai multe formalitati, costurile initiale au fost mai mari, iar sistemul de impozite si taxe este mai complex.

Pe termen lung insa, forma de PFA i-ar fi limitat dezvoltarea ulterioara, inclusiv pentru ca n-ar fi putut sa mai aiba alti angajati specializati in acelasi domeniu. Investitia initiala s-a rezumat la costurile infiintarii firmei, de aproximativ 500 de euro, insa din decembrie, cand Barbulescu a inceput sa gazduiasca un joc online de tip MMORPG denumit Mu2, impreuna cu un partener care se ocupa de suport tehnic, a urmat o noua serie de investitii. In final, suma s-a ridicat la 5.000 de euro, din care cea mai mare parte pentru licentele software aferente, iar restul pentru achizitionarea unui server. “In prima faza, asteptarile legate de incasari au fost destul de modeste, pentru ca trebuia mai intai sa ne dezvoltam si sa ne facem cunoscuti, iar recuperarea investitiei era planificata pe termen destul de lung”, spune Lucian Barbulescu.

Extinderea a venit insa de la sine, pe masura ce jocul a inceput sa fie din ce in ce mai accesat, serverul ajungand acum sa numere in mod constant cel putin 100 de jucatori online si chiar 200 in orele varf si in weekend. Si tot de la sine s-a conturat si modelul de business, atunci cand jucatorii au inceput sa fie interesati sa cumpere diferite facilitati pentru caracterele create in joc - o forma de monetizare destul de populara in cazul multor jocuri de acest gen, printre care si popularul “World of Warcraft”. In prima faza, incasarile au acoperit cu greu cheltuielile de aproximativ 250 de euro pe luna, dar incepand cu luna aprilie, cand a fost lansat un sistem de plata prin SMS, veniturile au avut un salt brusc pana la peste 1.000 de euro pe luna. “Iar pentru perioada urmatoare ma astept la o crestere de 50%”, estimeaza Barbulescu.


Tot pe online s-a axat si Auras Geambasu cand a decis sa intre pe cont propriu in afaceri. 3ner.ro, portalul de training pe care l-a lansat in urma cu circa 7 luni, a fost gandit pornind de la propriile lui necesitati. “Eram interesat de traininguri si cautam resurse pe net. Dar nu exista niciun site care sa adune la un loc toate informatiile despre trainingurile existente, furnizorii de aceste servicii ori evenimentele dedicate industriei”, explica Geambasu. In cazul lui, nu dificultatile generate de criza la locul de munca au fost motivele de la baza deciziei de a deveni freelancer - este inca student la Facultatea de Automatica si Calculatoare din Politehnica Bucuresti. Dar criza a fost argumentul principal pentru a ramane freelancer.

“O data pe luna, mama ma intreaba cand ma angajez. Iau in calcul si varianta aceasta, in ideea ca trebuie sa invat cum functioneaza afacerile mari, dar ma mai gandesc, deocamdata ma axez pe 3ner.ro.” Portalul a fost lansat in urma unei investitii de 300 de euro si dupa doua-trei luni a inceput sa aduca profit. In prezent are o medie de 300 de vizitatori pe zi, dar au fost si luni cand a avut 8.000 de vizitatori unici, raportat la 11.000 de afisari. Geambasu (24 de ani) si-a facut PFA inca de la 19 ani, cand a inceput sa faca site-uri pentru diversi clienti. Pana la lansarea 3ner.ro (si cateva luni dupa aceea) a continuat cu activitatile de web design, din care castiga si 500-600 de euro pe proiect.

Lucrurile s-au schimbat in 2009: sumele pe care clientii sunt dispusi sa le ofere pentru un site au scazut, iar unii clienti au renuntat la contractele de mentenanta. Asa ca a venit momentul ca tanarul antreprenor sa inceapa sa monetizeze portalul de traininguri. Desi nu a pus inca pe hartie forma concreta in care va face aceasta, stie cu siguranta un singur lucru: modelul sau de business nu se va baza pe publicitatea prin afisaj. A pregatit in schimb parteneriate cu principalele edituri de business si cateva companii de training, e unul dintre partenerii prezenti la majoritatea evenimentelor dedicate dezvoltarii personale si are in plan si cateva asocieri internationale in online.

Principala lui sursa de bani o reprezinta acum proiectele speciale si consultanta pe marketing online. Castigul lunar e suficient deocamdata cat sa se intretina si fara o slujba, lucru pe care il si face deja, de altfel, de vreo 4-5 ani. Astfel de afaceri, desi incep timid si au un viitor nesigur, par a fi pentru multi solutia ideala, mai ales acum, cand viata angajatilor din companii a devenit destul de grea. Sau, cel putin, grea decat in anii trecuti. “Pana acum, performanta la locul de munca insemna sa nu intarzii, sa nu faci vreo prostie majora sau sa nu lipsesti prea mult de la serviciu, desi, de fapt, acestea sunt lucruri normale. Abia acum se cere performanta adevarata”, spune Costea Dumitrescu, managing partner in cadrul firmei de training si consultanta Ascendis.

De altfel, in ultimul timp, firmele si, in general, initiativele private au devenit o modalitate de a inlocui veniturile incasate ca angajat cu altele mai mari. Cine nu se incumeta insa la o asemenea aventura are varianta unul al doilea loc de munca. Potrivit firmelor de recrutare, candidati sunt destui. Conform studiului Employers of Choice 2009, realizat de Catalyst Solutions in parteneriat cu DaedalusMildwardBrown, 70,7% dintre respondenti au raspuns cu “probabil” si “foarte probabil” cand au fost intrebati daca si-ar cauta un al doilea loc de munca, cu program redus, pentru a-si spori veniturile. “Primim zilnic e-mail-uri de la candidati care ne scriu pentru a ne cere informatii cu privire la obtinerea unui post part-time, pe langa cel full-time din prezent”, spune Laura Chilom, HR consultant la eJobs, cel mai mare site de recrutare online din Romania.

In general, solicitantii sunt persoane cu varste cuprinse intre 25 si 45 de ani, care vor sa lucreze cu jumatate de norma ca agenti de pensii private sau asigurari, colaboratori financiar-bancari, operatori de call center, web developeri sau designeri, reprezentanti de vanzari, operatori de interviu, maseuri, barmani, chelneri sau agenti de servicii de curatenie. Pentru un program de patru-cinci ore pe zi, un astfel de post poate aduce castiguri cuprinse intre 150 si 400 de euro pe luna. “Cred ca orientarea spre proiecte in afara jobului este o tendinta care preceda criza, iar mediul actual nu face decat sa-i creeze premisele pentru a deveni un fenomen”, mentioneaza Dragos Gheban, business development manager la firma de consultanta in resurse umane Catalyst Recruitment Solutions.

“Valoarea salariului, indiferent de domeniu sau de postul pe care il va ocupa angajatul, va reflecta in primul rand experienta, abilitatile socio-profesionale, eficienta si nu in ultimul rand modul cum s-a prezentat in fata angajatorului la interviu”, spun si reprezentantii site-ului de recrutare BestJobs.ro. Teoretic, abilitatile si experienta candidatilor nu s-au schimbat fata de anul trecut, dar piata s-a transformat in 2009 din una a angajatilor in una a angajatorilor, iar aceasta se transpune, de cele mai multe ori, nu doar in cerinte mai ridicate ale companiilor, ci si in salarii mai mici comparativ cu perioada precedenta. Nu e de mirare, asadar, ca posturi care pana anul trecut se ocupau pentru un salariu de minimum 1.000 de euro lunar sunt curtate astazi, poate de aceiasi candidati, si pentru 500 de euro.

Numarul solicitarilor inregistrate pe site-urile de recrutare a crescut cu nu mai putin de 261,11% in primele cinci luni ale anului fata de aceeasi perioada din 2008. Potrivit datelor furnizate de BestJobs.ro, numarul CV-urilor nou inregistrate a crescut in primele cinci luni de 1,44 ori fata de acelasi interval al anului trecut, in conditiile in care oferta de locuri de munca e oricum in scadere. Printre domeniile cel mai puternic afectate se numara in primul rand constructiile, imobiliarele si serviciile financiare, in care se recruteaza in continuare, dar mult mai putin raportat la perioada anterioara. “Nu mai avem joburi pe finante-banci”, declara Mariana Francu de la MyJob.

Gheban de la Catalyst Solutions spune insa ca nu putem vorbi de inghetarea unui anumit domeniu, “deoarece in fiecare dintre ele putem gasi macar o companie mare care recruteaza”. In acest context, nu sunt deloc rare situatiile cand multi se vad nevoiti sa se reorienteze profesional. “Nu am de gand sa renunt la domeniul tehnic, dar pentru ca acum nu gasesc nimic in domeniu, am decis ca, pentru moment, sa lucrez in consultanta financiara.

Am inteles ca aici se castiga multi bani dupa doar cateva luni.” Afirmatia, venita din partea unui absolvent al Universitatii Politehnice din Bucuresti, pare sa fie insa laitmotivul dupa care se ghideaza acum nu doar potentialii angajati, ci si antreprenorii. Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), numarul intreprinderilor care au ales sa isi schimbe domeniul de activitate in ultimele 9 luni este de peste 63.000, iar cele mai multe (5.765) s-au orientat catre comert cu amanuntul.

Cat despre inmultirea firmelor nou-infiintate, datele ONRC din perioada septembrie 2008-mai 2009 indica 93.771 de companii noi, fata de 109.645 in anul precedent, adica intr-o perioada de optimism net, cand nimeni nu vorbea de criza. Cei mai multi dintre micii antreprenori sunt oameni care fie nu mai sunt multumiti de locul de munca actual, fie si-au pierdut locul de munca in urma restructurarilor din companiile unde lucrau. Mai sunt si cazuri cand noile firme sunt ale tinerilor absolventi care nu vor sa intre pe piata fortei de munca in calitate de angajati, ci de “patroni”, sau ale managerilor cu renume si experienta foarte mare, “care nu mai au cum sa avanseze pe scara ierarhica si atunci decid sa isi faca propria firma, de obicei in consultanta”, spune Emilian Duca, tax partner in cadrul firmei de consultanta fiscala BDO Conti Tax Advisors.

Nu putini sunt cei care isi infiinteaza o noua societate comerciala dupa ce inainte au mai avut firme. Aceasta se intampla fie ca efect al necesitatii sau al dorintei de dezvoltare, fie - mai frecvent in aceasta perioada - ca urmare a incercarii de a scapa de societatile neprofitabile sau grevate de debite. “Oameni care au societati ajunse in stare de insolventa isi infiinteaza firme noi, pe care preiau toate contractele avantajoase. Societatea veche e lasata sa moara, in timp ce noua societate porneste la drum fara niciun fel de datorii”, explica avocatul Daniel Cornea. Consultanta pare a fi domeniul preferat pentru cei ce isi deschid acum afaceri, in primul rand pentru ca nu necesita costuri foarte mari.


De fapt, de cele mai multe ori, costurile sunt minimale, in conditiile in care nu exista investitii in echipamente si tehnica si nici in angajati. “Nu trebuie sa ai decat un laptop, conexiune la internet si o minte limpede si agera”, sustine Cristian Calugaru. “Numarul celor ce doresc infiintarea unei societati comerciale pentru a desfasura o activitate de comert cu diverse produse, de pilda, este foarte mic, fapt explicabil prin scaderea accentuata a consumului in aceasta perioada de criza”, spune avocatul Daniel Cornea. Recordul de peste 100.000 de firme deschise anul trecut s-a datorat, conform lui Cornea, preferintei antreprenorilor respectivi pentru domeniile atunci la moda - intermedieri de credite, agentii imobiliare si societati de constructii, dar si firme de consultanta, “pentru ca exista o piata foarte mare de ”, dupa cum spune Cosmin Alexandru, fondator al companiei de training Erudio si actionar al firmei de branding Brandivia.

Cu exceptia consultantei, celelalte domenii nu mai sunt rentabile - “trei firme de intermedieri de credite pe care le-am deschis in februarie anul trecut le-am inchis anul asta”, marturiseste avocatul Cornea. Cine ar vrea acum sa castige repede niste bani, fara investitii prea mari, ar putea sa-si faca o firma specializata in restructurari, zona de consultanta care se cere cel mai mult in acest moment, sustine Cosmin Alexandru. Si alte afaceri (baruri, cafenele, pensiuni, diverse proiecte cu finantare europeana) au potential, numai ca sunt din categoria celor care cer investitii initiale niciodata neglijabile. In plus, perspectivele sunt destul de sumbre: impozitul forfetar, blocajul financiar, costurile mari ale imprumuturilor si imposibilitatea de a obtine o finantare care sa asigure depasirea acestei perioade sunt, la mijlocul lui 2009, piedici in dezvoltarea unei afaceri si motive serioase de ingrijorare pentru orice nou intreprinzator. “Ca varianta de impozitare se opteaza mai curand pentru impozitul de 3% din venit datorat de microintreprinderi”, adauga Cornea.

Daca infiintarea unei firme se face relativ repede si fara costuri prea mari, aspectele care tin de fiscalitate pun bete in roate si dau dureri de cap celor care vor sa fie propriii lor sefi. Expertii in fiscalitate spun ca introducerea impozitului forfetar, de exemplu, a fost o dovada de lipsa de fair-play economic din partea guvernantilor. “In conditii de criza, niciodata nu se inaspreste fiscalitatea, pentru ca in aceasta perioada, in mod inerent, apar pierderi care trebuie suportate impreuna de stat si investitori, asa cum in perioadele de boom economic, statul beneficiaza de o parte din profiturile investitorilor”, este de parere Emilian Duca de la BDO Conti Tax Advisors. Asa incat, daca in momentul de fata se infiinteaza aproximativ 30-40 de societati pe zi, mai mult de trei sferturi sunt firme de dimensiuni mici, cu capital social minim, fara angajati si care au ca domeniu de activitate consultanta. Numarul total ramane insa mult mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut, cand se infiintau, zilnic, in medie, cate 100 de societati comerciale.

Prin urmare, asa sa arate, in cazul nostru, boom-ul antreprenorial specific perioadelor de criza? “Daca analizam istoric perioadele de criza, observam ca in aceste momente se nasc foarte multe afaceri, inovatia si antreprenoriatul fiind stimulate de lipsa altor optiuni”, este de parere Dragos Gheban. “E greu totusi sa observi efectele atat de repede, deoarece este un decalaj de cateva luni intre momentul cand te hotarasti sa pornesti un business si momentul cand devine activ in piata”, continua el, adaugand ca in mediul online e de asteptat o crestere “exponentiala” a initiativelor antreprenoriale. Criza se dovedeste, intr-adevar, un bun imbold pentru clasa de mijloc, inchegata in ultimii ani, de a-si investi experienta si banii acumulati din cresterea economica.

Viitorul e insa incert. Pentru economie, categoria noilor intreprinzatori va fi un test de anduranta - cat de mult ii poate sprijini ea pe micii intreprinzatori care isi incearca acum norocul, asa cum se intampla, acum aproape 20 de ani, cu generatia care a fundamentat mediul de afaceri de acum. Intrebarea care se pune este deci nu numai cat de mult vor rezista ei, ci si ce sanse au ca din randul lor sa se dezvolte afaceri de milioane si zeci de milioane de euro, asa cum a fost cu unele dintre cele care au pornit in anii ‘90.

“Sansele sunt destul de mici, pentru ca micii intreprinzatori risca sa fie anihilati de companiile mai mari din piata, care au experienta si clienti fideli”, considera Emilian Duca. Unii isi vor confirma insa competentele, iar in functie de cat de multi vor fi ei se va putea vorbi (sau nu) de o regenerare a economiei romanesti.

Sursa: businessmagazin.ro

Citeste mai mult...

Top 5 lucruri pe care trebuie să le faci ca să-ţi păstrezi locul de muncă. Ghid de supravieţuire pentru angajat pe timp de criză

Chiar dacă primeşti bani mai puţini, munceşte mai mult, fii optimist şi zâmbeşte, nu te plânge şi nici nu cere o mărire de salariu – sunt doar câteva dintre propuneri.

Fie că s-au făcut sau nu concedieri în compania în care lucrezi şi nu ai fost afectat, nu te lăsa pe tânjală: e posibil ca tu să fii următorul pe listă. Experţii în resurse umane îţi spun ce să faci să-ţi păstrezi locul de muncă şi să-i arăţi şefului că eşti indispensabil, chiar şi în timp de criză. „Ţineţi minte fişa jobului lui Tom Cruise din filmul Jerry Maguire? Cea pe care Cuba Gooding JR o răcnea literalmente din zece în zece minute? Era cât se poate de simplă: «Show me the money!» Este exact ce trebuie pentru a păstra un loc de muncă: să creezi un plus de valoare pentru angajator”, a declarat pentru Gândul, Marius Gârlea, manager general www.jobsinro.ro şi membru HR Club.

1. Nu cere o mărire de salariu sau promovare. În timp de criză, orice manager al unei companii aplică strategia de reducere a costurilor. „Din cauza situaţiei economice dificile, această perioadă este caracterizată de o muncă mai intensă decât în trecut şi o remuneraţie egală sau chiar mai mică. De aceea, angajaţii trebuie să înţeleagă că nu este un moment oportun pentru o mărire de salariu sau o promovare”, ne-a declarat Mihai Manole, director executive Perform HR. În consecinţă, experţii spun să dai dovadă de flexibilitate şi să eviţi crearea unor situaţii sau momente tensionate.

2. Fii activ şi fă bani pentru companie, adică trebuie să reuşeşti să-i aduci angajatorului câştiguri mai mari decât costurile. Acum este momentul să-i arăţi şefului că eforturile tale sunt vizibile, fără a fi arogant: luna aceasta am realizat cu 5% mai multe piese şi am economisit 10 kg de vopsea, spune Sorin Faur, director HR în cadrul BDO România. De asemenea, creativitatea, iniţiativa şi imaginaţia vor fi preţuiţe cu atât mai mult în situaţii de criză. Mihai Manole mai recomandă şi lărgirea reţelei de cunoştinţe, de la folosirea platformelor de comunicare precum LinkedIn sau Facebook, până la participarea la conferinţe şi evenimente cu teme specifice activităţii companiei.

3. Prestează muncă voluntară. Dacă te implici în mai multe proiecte, lucrezi ore suplimentare şi îţi ajuţi colegii în îndeplinirea „taskurilor”, dai dovadă de dedicare. „Exemple de abordări în acest sens ar fi ca angajatul să meargă la şeful direct şi să îl întrebe cum îl poate ajuta în această perioadă, sau să încerce să-şi ajute mai mult colegii în activităţile realizate în comun”, recomandă Mihai Manole.

4. Nu te mai plânge de locul de muncă. Pe principiul „ce-i în mână nu-i minciună”, apreciază ceea ce ai. Chiar dacă nu e cel mai strălucit job pe care l-ai avut, nu este cel mai bun moment să te plângi, şi asta pentru că, la o eventuală decizie, se va spune: Ionescu, pentru că oricum zice mereu cât de nemulţumit e, să-i facem un bine.

5. Fii prietenos. Zâmbeşte mai des, fă câte o glumă, dar fără a atenta la pudoarea cuiva, gândeşte pozitiv, mâine ar putea fi mai rău.
Dintre doi angajaţi, la fel de eficienţi din punct de vedere economic, dintre care unul mai bine integrat emoţional în echipă şi cu o relaţie mai bună cu colegii, iar celălalt mai izolat şi retras, va fi preferat cel vesel, comunicativ, deschis şi prietenos, spun membrii HR Club.

Sursa: gandul.info

Citeste mai mult...