Dinu Patriciu, la videochatul adevarul.ro: "Modelul Ungariei ar trebui să fie urmat şi de România"


Omul de afaceri Dinu Patriciu a participat astăzi la întâlnirea oamenilor de afaceri cu reprezentanţii delegaţiei FMI. După întâlnire a fost prezent la videochatul adevarul.ro, unde a prezentat concluziile întrunirii.

Dinu Patriciu, la videochat:

FMI-ul este un pat al lui Procust. Fondul aplică aceeaşi strategie în orice economie, indiferent despre ce ţară e vorba. De aceea au dat greş aproape peste tot pe unde au fost implicaţi

Reprezentanţii FMI dau interviuri din toate pragurile pe care intră şi vorbesc vrute şi nevrute. Le-am spus şi asta, că există şi o a doua uşă pe care pot intra. Declaraţiile lor induc panică şi fac oamenii să plece, fiecare pe unde apucă.

Modelul Ungariei ar trebui să fie urmat şi de România. Ar trebui să îi trimitem acasă pe cei de la FMI. În economie, astăzi, percepţia este că o ţară care s-a supus jugului FMI este privită în lumea financiară ca un loc de care trebuie să te fereşti, în care nu e bine să îţi pui banii.

Atitudinea membrilor FMI a fost demagogică, că Guvernul este de vină şi că ei au fost doar chemaţi. Foarte puţine sunt ţările care şi-au revenit după ce a venit FMI, şi nu datorită tratamentelor date de aceştia, ci prin forţe proprii.

Cel mai mare pericol în relaţia cu FMI este însuşi acordul semnat cu ei, pe care dacă îl vom continua, el va duce implicit la un nou acord. Au recunoscut că intenţionează să ne acorde o nouă tranşă. Nu există ţară în lumea asta care să fi dovedit că poate trăi din banii FMI. Acordurile FMI, aparent ieftine, înrobesc o generaţie şî îţi întârzie creşterea economică.

Eu cred că, dacă mâine i-am trimite acasă, am avea foarte mult de câştigat.

Economia României nu va trece pe plus mai devreme de 2012. Asta dacă adoptăm măsuri rapide de reformă.

Un nou acord cu FMI ar însemna un handicap şi mai mare al ţării noastre în raport cu piaţa globală. O şţiu din experienţă, din discuţiile pe care le am în fiecare zi. FMI reprezintă un handicap.

Viktor Orban a făcut foarte bine. Nu comentez motivaţiile lui. Dar ar trebui să urmăm modelul Ungariei.

Trebuie să ne sprijinim pe potenţialul pe care îl are România pentru investiţiile străine. CFR-ul, de exemplu, nu va deveni niciodată profitabil dacă e în mâna statului. Şi FMI a recunoscut asta. Trebuie privatizat.

Absorbţia fondurilor europene este un alt mare handicap al Guvernului. Entităţi private ar trebui să se ocupe de absorbţia fondurilor.

Baza de impozitare trebuie lărgită. A fost de acord şi delegaţia FMI. Însă nu trebuie să impozitezi cu mult, ci pe o plajă cât mai largă.



Soluţiile lui Dinu Patriciu:

Debirocratizare, descentralizare şi dereglementare, adică reducerea numărului de legi/norme/regulamente. Şi apropierea deciziei de cetăţean. Politicianul trebuie să fie un servitor al comunităţii. Până nu se conştientizează asta, nu ne vom reveni.

Mi se pare absurd că României i s-a impus 6,8 deficit bugetar, în timp ce există ţări care au deficite mult mai mari. Argumentul potrivit căruia acele economii sunt mai puternice, nu ţine. O ţară, cu cât este mai săracă, cu atât trebuie să aibă un deficit mai mare. O ţintă reală ar trebui să fie undeva pe la 8-9%

Fiul lui Ion Ţiriac a propus delegaţiei FMI amnistia fiscală

În cadrul discuţiilor cu delegaţia FMI, Ion Ion Ţiriac a propus un lucru interesant: amnistia fiscală, care ar aduce înapoi în ţară bani foarte mulţi.

Nu este o iertare de păcate, ci o impozitare a veniturilor care au fost expatriate în timp, din cauza lipsei de stabilitate şi de certitudini a economiei româneşti. Cei de la FMI nu au comentat această măsură, dar li s-a părut interesantă.

Bunurile imobiliare ale statului ar trebui privatizate, le-am propus şi acest lucru, cei de la FMI au fost de acord, însă ei nu au discutat asta cu statul.

Cu Jeffrey Franks nu m-am mai întâlnit niciodată, asta pentru că eu sunt un critic declarat al Fondului Monetar Internaţional. Când s-a adus prima oară în discuţie un acord cu FMI, i-am numit pe cei de la FMI “consultanţi pentru coşciuge". Ei ştiau ce gândesc, dar au vrut probabil să audă şi argumentaţia mea.

Nu văd cine în actuala guvernare este capabil să îi trimită acasă pe cei de la FMI.

România nu are nevoie de euro, ci de dolar

Moneda naţională este susţinută de o rezervă construită cu migală de BNR. Banca Centrală suferă de fetişizarea monedei. Moneda naţională este apărată fără rost.

Nu acceptăm o realitate. Leul nu are prea multă treabă cu euro.

Vrem noi să o facem să aibă legături mai puternice cu moneda europeană, în aşa fel încât să adoptăm o monedă care nu ştim cum va supravieţui.

Economia românească se bazează pe dolari. Cele mai mari importuri le plătim în dolari. Legătura economiei româneşti are mai mare legătură cu dolarul decât cu euro, dar ne facem că nu vedem. Pare o blasfemie să spui chestia asta, pentru că aşa ne-a fost indus să credem că visul dintotdeauna al românilor este să aibă euro. Integrarea europeană este una, adoptarea unei monede unice este cu totul altceva. Fiecare ţară este liberă să aleagă cu ce monedă lucrează.

Muntenegru a adoptat moneda euro fără să fie în UE. Şi Bulgaria şi-a legat moneda naţională de euro fără să fie obligată. Noi, trebuia să ne legăm moneda de dolar. Noi ar trebui să ne orientăm către China, America de Sud şi alte ţări din Asia.

Declaraţii imediat după întâlnirea cu reprezentanţii FMI

UPDATE La finalul discuţiilor care au durat aproximativ două ore, omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat că reprezentanţii FMI sunt periculoşi pentru că nu ştiu economie. "Aceşti domni (de la FMI n.r.) habar nu au de economie şi acest lucru îi face periculoşi în relaţia cu un Guvern care nu vrea să facă nicio reformă", a afirmat Dinu Patriciu.

"Ar trebui să se găsească, aşa cum au găsit şi alţii înainte, o cale rapidă astfel încât să-i trimitem acasă", a mai spus Patriciu.

La discuţii au participat şi Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, şi Cătălin Păuna, economist şef al biroului Băncii Mondiale la Bucureşti. Ion Ion Ţiriac a refuzat să facă declaraţii la ieşirea de la discuţii.

Declaraţii înainte de întâlnire:

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, pentru ziarul „Adevărul", înainte de a intra la discuţii cu reprezentanţii delegaţiei FMI, că va propune oficialilor Fondului micşorarea drastică a fiscalităţii.

„Sunt foarte interesat de poziţia FMI legată de măsurile luate de Guvern. Vom propune reducerea TVA la 15% şi reducerea cotei unice la 10%, deci în general micşorarea drastică a fiscalităţii", a spus Patriciu.

Întrebat dacă FMI va accepta aşa ceva, el a spus că trebuie să privatizăm tot ce mai este de privatizat şi că trebuie să stimulăm consumul prin reducerea fiscalităţii.

Patriciu: Austeritatea este proastă şi urâtă

Presa internaţională scrie despre austeritate în trei feluri: că este rea - atunci când suferă populaţia; este bună - atunci când sunt luate măsuri împotriva aparatului de stat şi este urâtă - atunci când suferă mediul privat.

Întrebat cum ar caracteriza el austeritatea, Patriciu a răspuns: „Proastă şi urâtă".

Oamenii de afaceri din România, printre care Dinu Patriciu şi Ion Ion Ţiriac, s-au întâlnit în această seară cu reprezentanţii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti pentru a discuta depre situaţia economică actuală.
Sursa: adevarul.ro

Citeste mai mult...

Drepturile muncitorilor români în spaţiul comunitar (UE)


Drepturile muncitorilor români care lucrează în spaţiul Uniunii Europene (UE), respectiv în cel Economic European (SEE), sunt stabilite prin legislaţia statului de destinaţie şi prin legislaţia comunitară UE şi nu pot fi modificate, negociate sau eliminate. Aceste drepturi se grupează în trei categorii: drepturi fundamentale, drepturile de angajat şi drepturile de contribuabil la fondul de ajutoare sociale.
Drepturile fundamentale

* De a lucra şi de a vă alege în mod liber profesia;
* De afiliere sindicală liberă, pentru a vă promova şi apăra interesele economice şi sociale;
* De negociere colectivă, pentru stabilirea condiţiilor de muncă, dar şi a drepturilor şi obligaţiilor;
* De participare la grevă. Prin grevă se înţelege suspendarea activităţii lucrative. În schimb contractul de muncă se consideră suspendat pe toată durata de desfăşurare a mişcării de grevă;
* De participare la adunările generale ale societăţii;
* La promovare şi formare profesională, în vederea prestării unei activităţi calificate;
* La tratament fără discriminare pe motiv de sex, stare civilă, vârstă, rasă, limbă, condiţie socială, idei religioase sau politice;
* La integritate fizică şi la o politică de protecţie şi igienă corespunzătoare;
* Da respectarea intimităţii şi demnităţii personale.

Drepturile izvorâte din contractul de muncă

* Dreptul la plata salariului;
* Dreptul la plata orelor suplimentare;
* Dreptul la efectuarea concediului de odihnă, sărbători legale etc.

Drepturile de contribuabil la fondul de ajutoare sociale conferă accesul la...

* Prestaţiile de boală;
* Indemnizaţiile de maternitate şi de paternitate;
* Indemnizaţiile de invaliditate;
* Prestaţiile pentru limită de vârstă;
* Prestaţiile de urmaş;
* Prestaţiile în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale;
* Ajutoarele de deces;
* Ajutoarele de şomaj;
* Prestaţiile oferite înainte de pensionare;
* Prestaţiile familiale.
* Egalitate de tratament cu cetăţenii ţării în care se lucrează, anume acordarea aceloraşi drepturi şi impunerea aceloraşi obligaţii de securitate socială;
* Totalizarea perioadelor de asigurare realizate în statele membre ale UE;
* Exportul prestaţiilor, reprezentând dreptul de a beneficia pe teritoriul statului de domiciliu de prestaţiile dobândite în statele membre UE în care a fost desfăşurată activitatea.



Sursa: ANOFM

Citeste mai mult...

Tinuta business pentru barbati









Te interesează ţinutele, vezi şi următorul blog: Click aici

Citeste mai mult...

Tinuta business pentru femei part. 2








Se asorteaza cu:









Te interesează ţinutele, vezi şi următorul blog: Click aici

Citeste mai mult...

Exodul creierelor: aproape 30% dintre românii care au plecat din ţară în 2010 sunt supracalificaţi


Exodul creierelor: aproape 30% dintre românii care au plecat din ţară în 2010 sunt supracalificaţi

Peste 20 de mii de români care au plecat la muncă în străinătate în prima jumătate a lui 2010 au studii superioare. Dintre aceştia, cei mai mulţi lucrează domeniile pentru care s-au pregătit: sănătate, inginerie şi IT, au spus pentru MONEY.ro reprezentanţii site-ului specializat în recrutare de personal în străinătate Tjobs.ro. Circa 72 de mii de români au plecat la muncă în străinătate doar în primul semestru al lui 2010, potrivit celei mai recente statistici realizate de site-ul Tjobs.ro.

Peste 32 de mii de persoane cu studii superioare au aplicat la joburi în străinătate în prima jumătate a lui 2010, a spus pentru MONEY.ro Călin Ştefănescu, managing director al site-ului de recrutare Tjobs.

Din cei peste 32 de mii licenţiaţi care au aplicat la un loc de muncă în străinătate, peste 20 de mii au fost acceptaţi şi au încheiat un contract de muncă pentru un job în afară.

“20.761 de persoane cu studii superioare au semnat contracte de muncă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2010”, mai spune Călin Ştefănescu.

Din cei 20 de mii de licenţiaţi care muncesc în străinătate, peste 15 mii au acceptat joburi care solicită studii superioare, conform calificării lor.
Cei mai mulţi lucrează în sănătate (circa 5.000), inginerie ( peste 3.500), IT (peste 3.000) şi consultanţă/management (peste 2.000).





Doar 5.200 de români cu studii superioare au acceptat joburi sub pregătirea lor. Cele mai vânate domenii au fost cel hotelier, taximetrie şi agricultură.






Exodul în cifre

* 27% dintre românii care au plecat la muncă în străinătate în prima jumătate a lui 2010 au studii superioare (20 de mii români din 72 de mii);

* 75% dintre românii licenţiaţi care muncesc în străinătate au joburi care solicită studii superioare (15 mii de români din 20 de mii);
* Doar 26% dintre românii licenţiaţi care au plecat din ţară au acceptat joburi sub pregătirea lor (5.200 de români din 20 de mii).
Sursa: tjobs.ro


Citeste mai mult...

Cum ajungi cu adevarat un lider: "Fii tu insuti, dar cu un motiv"


Orice lider, indiferent de modelul de leadership pe care il aplica, trebuie sa aiba 3 calitati de baza: sa fie pasionat, empatic si sa inspire incredere, in opinia specialistului Anthony Silard. "Pentru a fi lider trebuie sa fii tu insuti, dar cu un motiv", spune acesta.El si-a prezentat cartea Leadership Total, in cadrul unui work-shop organizat de Fundatia Post-Privatizare si editura Curtea Veche.

"Potrivit unor sondaje realizate angajatii apreciaza cel mai mult la un lider sinceritatea, viziunea si puterea de a-i inspira pe cei din jur. Pornind de la aceste rezultate si de la calitatile managerilor cu care am lucrat, am realizat ca orice lider trebuie sa aiba 3 calitati: pasiunea, empatia si increderea pe care o inspira. Trebuie vazut cum sunt acestea integrate in stilul de management", spune Silard, trasand cateva din ideile principale care se regasesc si in cartea sa.

"Nu exista raspuns corect sau gresit cand discutam despre modele de lideri de succes, pentru ca fiecare trebuie sa isi dezvolte propriile calitati. Liderul este conducatoul unei corabii, el trebuie sa ii faca pe oameni sa urce in acea corabie si sa-l urmeze in calatoria sa", spune specialistul american.

Care sunt principiile pe care un manager trebuie sa le urmeze pentru a fi un lider pentru echipa sa? Pentru fiecare dintre cele 3 calitati, Silard a schitat cateva directii prin care managerii pot sa devina lideri in ochii celor din jur. Cum iti manifesti pasiunea?

Spune-ti povestea

"Povestea ii inspira pe oameni, este raspunsul la intrebarea 'tu de ce faci asta?'. Un CV inseamna informatie, dar nu asta inspira, ci povestile din spatele alegerilor pe care le-au facut", spune Silard. Specialistul adauga ca in general, pasiunea unui lider este data de suferinta.

"Am vorbit la un moment dat in fata unor studenti si le-am spus ca singurul lucru la care se pot astepta cu siguranta in viitor este suferinta. Din suferinta vine pasiunea fata de un lucru si viziunea", a mentionat Silard. El a dat ca exemplu cazul realizatorului american John Walsh (prezentatorul emisiunii America's most wanted), care a realizat show-ul TV dupa ce copilul sau a fost rapit dintr-un mall din Florida.

Descopera-ti motivatia altruista

"Intrebati-va de ce mergeti in fiecare zi la birou. Imagineaza ca mergi alaturi de un 'tu la 80 de ani', gandeste-te ce ar spune despre deciziile si alegerile tale", ii sfatuieste Silard pe manageri.

Cum functioneaza empatia?

Intra pe usa lor, ca sa iasa pe usa ta

"In SUA, toata lumea se intereseaza de situatia economica. Pentru un manager este important cum conduci in acesta economie, asa ca el trebuie sa fie empatic fata de nevoile clientului. Un exemplu este Hyundai, care a lansat o campanie prin care oricine isi achizitioneaza o masina o poate returna intr-un an, daca isi pierde locul de munca, fara a i se pune nicio alta intrebare", spune Silard.

In interiorul organizatiei trebuie sa existe o viziune atat de larga incat sa poata ingloba toate viziunile personale din cadrul acesteia.

Intreaba-te de ce lucreaza un angajat pentru tine si asculta cel putin tot atat cat vorbesti

Este important ca atunci cand vorbesti cu un partener, coleg sau angajat, sa nu existe obiecte intre cei doi interlocutori. De asemenea, pentru a reusi sa-i asculte pe cei din jur, managerii trebuie sa-si imagineze ca se uita la un film interactive atunci cand acestia vorbesc.

Cum ii faci pe ceilalti sa aiba incredere in tine?

Promite mai putin si livreaza mai mult. Niciodata invers

In opinia lui Silard, acest lucru iti permite sa mentii increderea celor din jur, pentru ca daca le promiti mai mult decat le oferi le pierzi increderea.

Acesta atrage atentia ca de fapt organizatiile sunt circulare, desi asta nu se vede. In mijloc este amplasat CEO-ul, iar apoi in cercuri concetrice sunt amplasate persoanele de incredere pentru centrul de putere.

"Sunt foarte multi angajati care se intreaba de ce nu sunt promovati. Aici sta raspunsul: orice manager isi aduce aproape oamenii in care poate avea incredere. Oamenii care se bucura de incredere sunt cei care au influenta, iar liderul este o persoana cu influenta, nu una cu autoritate", precizeaza Silard. Ideea sa preferata din cartea Leadership Total este ca liderul alege intotdeauna viziunea, indiferent de dispozitia sa de moment.
Sursa:dailybusiness.ro

Citeste mai mult...

Parazitul de criză: Un incompetent căruia oricât i-ai scădea salariul, nu pleacă


Criza a transformat angajaţii neperformanţi de dinainte de 2008 în paraziţi care consumă resursele companiei, nu produc nimic, dar sunt şi nemulţumiţi de “sclavia” de la locul de muncă. Cosmetizează companiile condiţiile de lucru sau exagerează angajaţii? Află dintr-o analiză MONEY.ro cum recunoaştem angajaţii nemulţumiţi din companii, de ce nu renunţă la jobul prea solicitant, dar şi de ce nu sunt concediaţi.Angajaţii neperformanţi au avut salariile tăiate în mod repetat din 2008 încoace. Dar nu sunt singurii: tăierile s-au făcut proporţional cu salariul la toate nivelele în piaţă. Sunt nemulţumiţi de programul de lucru “draconic”, deşi nu se epuizează din cauza muncii peste program, şi de condiţiile de muncă dificile pe care le-a impus, temporar, criza.

Cine sunt angajaţii neperformanţi?

Angajaţii ineficienţi reacţionează împotriva măsurilor anticriză asumate de companii (salarii tăiate şi ore suplimentare) prin şi mai puţină muncă, neimplicare, blatism. Totuşi, nu sunt suficient de motivaţi să plece şi să îşi găsească alt job la care să se simtă mai apreciaţi. De ce? Pentru că îşi cântăresc corect şansele şi ştiu că nu sunt competitivi şi că, în consecinţă, nu ar găsi un loc de muncă în condiţii mai democratice.

Rămân în companie şi din momentul în care se înverşunează să nu se mai consume la job, devin în mod oficial-paraziţi, specie nouă de criză. Paraziţii de criză bifează formal programul de ore suplimentare, dar muncesc puţin şi prost şi îşi justifică nonperformanţa sau eşecul prin condiţiile de muncă (prea) solicitante. Ei nu se simt ameninţaţi de probabilitatea concedierii, pentru ştiu că au de partea lor Codul Muncii. Iar un procent în minus la salariu e binevenit pentru a legitima nonperformanţa.

“Câţi dintre cei nemultumiţi acceptă realmente faptul că nu sunt competitivi? Şi, dacă nu sunt competitivi, nu sunt competitivi în comparaţie cu ce? Cu obiectivele şi ţintele “inumane” ale angajatorilor? (sunt întrebările angajatului nemulţumit, evident). Oricine altcineva va fi de vină pentru situaţia lor, în afară de ei”, a spus pentru MONEY.ro Florin Ochiana, HR Operations Manager la Lugera & Makler.

Sorin Faur, director consultanţă Resurse Umane şi coordonator regional la BDO Balkans, (poziţie din care coordonează activităţile de resurse umane ale firmei de audit şi consultanţă din şapte ţări) explică pentru MONEY.ro tipologiile angajatului parazit din companiile româneşti în an doilea an al crizei.


“Unii dintre cei care se plâng în mod constant ştiu de fapt că exagerează şi încearcă să creeze o anumită percepţie pentru a-şi face viaţa mai uşoară. Acestia se vor plânge întotdeauna şi se vor arăta extrem de preocupaţi şi încărcaţi peste măsură. Ei pur şi simplu vor să munceasca cât mai puţin. În nici un caz nu vor demisiona decât pentru un job şi mai relaxat”, explică Sorin Faur.


Dar în afară de nemulţumiţii oportunişti, în companii mai activează şi angajaţii depăşiţi de cerinţele postului, care preferă blatismul decât renunţarea la job.

“O alta categorie este a celor care sunt depăşiţi de job şi fie realizează, fie nu realizează, nu vor să recunoască nici altora şi uneori nici sieşi. În masură în care realizează că vina le aparţine, nu vor face decât să se plângă, dar atât timp cât pot controla situaţia, nu vor face nicio mişcare”, mai spune Sorin Faur.

Ultima categorie de angajaţi paraziţi descrisă de Sorin Faur se referă la cei care au expertiza necesară pentru a-şi atinge obiectivele de la job, dar care nu mai vor să muncească.
“Angajaţi realmente demotivaţi care pur şi simplu nu vor să fie competitivi, nu vor să fie eficienţi, nu vor să muncească sau chiar vor să submineze activitatea angajatorului”, mai spune el.

Cel puţin 10% din angajaţii unei companii se pot încadra în una din aceste tipologii ale angajatului parazit, explică Sorin Faur.
“Jack Welch, celebrul manager al General Electric spunea că în fiecare organizaţie există trei categorii de angajaţi: top performerii, cei mai eficienţi oameni din companie, care reprezintă 20% din numărul total de angajaţi, zona angajaţilor de mijloc - 70%, în timp ce restul de 10% reprezintă pe cei mai slabi oameni din organizaţie. Iată deci că cel puţin 10% s-ar putea încadra în această categorie”, mai spune el.

Cum motivezi un angajat parazit să muncească?

Angajaţii neperformanţi şi nemulţumiţi se percep, în mod aparent paradoxal, într-o poziţie de putere, cea mai păguboasă pentru companie fiind “invulnerabilitatea” percepută de aceştia. Astfel că, având salariile micşorate sistematic angajaţii paraziţi cred că nu mai pot fi sancţionaţi de şefi. Tăierile repetate sunt echivalente, în optica lor, cu limita de jos, sub care nu pot coborî, următoarea mişcare aşteptată senin fiind concedierea care întârzie, însă. De ce? Codul Muncii este pro angajat. Şi angajatorii şi salariaţii ştiu asta.
“Acesta este unul dintre cele mai problematice efecte ale crizei: mulţi au ajuns deja cu salariile la nivelul minim pe economie, alţii realmente nu pot munci pe salarii mai mici decât au deja şi nici soluţii gen PFA nu mai sunt chiar atât de interesante”, explică Sorin Faur.


Iar firma nu va concedia nonperformerii, pentru că nu îşi permite costurile de recrutare şi training alocate unui înlocuitor.
“Unei companii îi este dificil să renunţe la actualii angajaţi, nu neapărat pentru că nu vor găsi înlocuitori, ci pentru că inducţia noilor angajaţi va însemna costuri”, a spus pentru MONEY.ro Mihaela Scarlat, consultant HR în cadrul Advice EMA Partners.


În aceste condiţii, angajatorul recurge la ameninţarea concedierii celor neperformanţi şi premierea simbolică a performerilor, explică Sorin Faur. În orice caz, dacă nu reacţionează la ameninţarea sancţiunii sau concedierii, angajaţii rămân totuşi sensibili la feedbackul privind activitatea lor, conchide Mihaela Scarlat.

“Dacă “băţul” nu mai funcţionează, atunci poate “morcovul”, adică motivarea prin beneficii de orice fel. Cei neperformanţi vor continua să fie angajaţi pe aceleaşi salarii şi vor rămâne totuşi cu ameninţarea că la prima ocazie de îmbunătăţire a situaţiei economie a firmei vor fi înlocuiţi, cei performanţi vor primi mai mulţi bani. Poate nu cât şi-ar fi dorit, dar oricum mai mulţi”, mai spune Sorin Faur.

Corina Neagu, HR Manager la Securitas Services România, spune că angajatorul poate folosi legislaţia în vigoare pentru a sancţiona nonperformanţa.
“Când ai suficiente argumente şi dovezi (n.red. de neperformanţă) poţi aplica sancţiuni. De asemenea, poţi pune angajatul într-o poziţie inferioară celei pe care o are, micşorându-i aria de activitate. Poţi concedia angajatul pe motive de necorespundere profesională”, spune Corina Neagu.

Mic tratat despre vindecarea nemulţumirii la locul de muncă.

Oricât de draconic e perceput programul de muncă şi obiectivele impuse de angajator, salariatul nemulţumit poate renunţa la job, dacă se simte persecutat. Şi totuşi nu o face. De ce?

Angajaţii paraziţi nu demisionează pentru că sunt slab pregătiţi sau obişnuiţi cu un anumit sistem şi ştiu că le va fi foarte greu să se adapteze altuia şi pentru că sunt conştienţi că nu au multe şanse de angajare în altă parte, a mai spus Corina Neagu.

Nemulţumirea cronică se vindecă prin concediere. Se salvează şi angajatul şi compania.

Când nemulţumirea angajaţilor ineficienţi costă compania mai mult decât recrutarea şi pregătirea unui înlocuitor, sigura soluţie rămâne concedierea. Această măsură e departe de a fi dramatică pentru cei doi actori. Pe de o parte, angajatul e constrâns să îşi asume consecinţele blatismului său, să afle că este interşanjabil, că oricând poate fi înlocuit de candidaţi mai bine pregătiţi şi mai motivaţi. Şi compania scapă de povara cuantificată în bani pierduţi din menţinerea angajatului parazit.
“Până la urmă e vorba de bani sau beneficii, şi de o parte, şi de alta (n.red. angajat/angajator)”, conchide Florin Ochiana.
Sursa: money.ro

Citeste mai mult...