TINUTA PROFESIONALA - SACRIFICIU SAU ATUU?

Importanta si nevoia adoptarii unei tinute conforme cu mediul si pozitia pe care un profesionist o ocupa este tot mai discutata si controversata in zilele noastre. De ce acum mai mult decat altadata? Poate pentru ca traim in era vitezei si sunt foarte putini aceeia care isi mai iau din timpul lor sa le explice celor mai tineri ca aparentele conteaza si pentru ca daca vrei sa te faci ascultat si crezut, ceea ce spui trebuie sa fie sustinut intocmai de ceea ce se vede. Altfel spus, aspectul trebuie sa reflecte coerenta si corectitudinea mesajului profesional transmis.

O companie care se respecta isi respecta clientii, dar si angajatii in egala masura. Astfel, asa cum asteapta ca fiecare client care-i trece pragul sa-i transmita sentimentul de incredere, sa fie credibil, asa si clientii se asteapta ca reprezentantul companiei cu care urmeaza sa se intalneasca sa se ridice la nivel asteptarilor pe care compania l-a setat prin reputatia pe care o are si prin campaniile de comunicare pe care le desfasoara. Cu cat mai mare si mai reputabila este compania, cu atat mai mari sunt asteptarile pe care clientii sau potentialii parteneri de afaceri le au in ceea ce-i priveste pe reprezentantii companiei respective. Iar acest fenomen este valabil indiferent de domeniul de activitate, pozitie ocupata sau dimensiune a business-ului.
Exceptiile nu sunt nici exemple de dat si nici de urmat! Nu va lasati pacaliti de faptul ca exista cativa oameni de afaceri, femei sau barbati, care au ajuns in topul piramidei si care-si permit o imagine mai relaxata. In primul rand, ceea ce vedem noi este imaginea pe care o transmit public, catre cei care cumpara produsul sau serviciul si cu care trebuie sa conecteze, fata de care trebuie sa para apropiati. Cum se prezinta ei in intalnirile de afaceri, noi nu-i vedem, dar stim ca o fac cu succes. Pe de alta parte, pozitia pe care o detin in masinaria economica internationala le permite sa aiba o imagine mai relaxata. Dar pana sa ajunga la nivelul la care sunt astazi, imaginea lor a fost cu totul alta si foarte putin facuta public. Mai exista si elementul de excentricitate pe care aceste exceptii si-l permit, ba chiar unora le este si le-a fost necesar pentru a atrage atentia si pe care l-au exploatat la maximum, cu mare succes. Sunt oameni de afaceri desavarsiti, dar nu sunt neaparat si exemple de urmat in ceea ce priveste imaginea profesionala pe care o prezinta.
Cu totii ne dorim sa ascendem cat mai sus in cariera, dar pana acolo drumul este anevoios si presupune „sacrificii”. Tinuta profesionala este unul dintre aceste sacrificii, pentru unii dintre noi, dar este un sacrificiu care merita facut!

Citeste mai mult...

Din nou despre MBA-uri

Curiozitati de jurnalist: Inainte de criza financiara, care era diferenta salariala dintre un angajat cu MBA si unul fara, in conditiile in care ambii ocupau aceeasi pozitie in cadrul aceleiasi companii?Ce s-a intamplat in timpul recesiunii cu aceasta diferenta? Cum estimati ca vor evolua salariile aangajatilor cu astfel de studii in aacest an? De ce? Cu cat la suta poate contribui un astfel de program la salariul absolventului cursurilor? Mai face un MBA diferenta pe piata muncii in perioada aceasta? De ce? In ce masura mai sunt companiile dispuse sa asculte si sa aplice strategiile creionate de absolventii programelor de MBA, avand in vedere numarul mare al acestora? Considerati ca absolventii programelor de tip MBA au fost “tratati preferential” de-a lungul crizei financiare, sau au primit un dus mai rece decat restul angajatilor? Cu cat poate creste salariul unui angajat care are o astfel de diploma?

GB: Draga Ovidiu, am avut multe discutii pe aceasta tema de-a lungul timpului. In cazul posturilor de conducere, aceste diplome (si studiile, la modul general) nu au aproape nicio relevanta in decizia de angajare. In cei 20 de ani de cand facem recrutari pentru astfel de posturi de conducere, niciodata, dar absolut niciodata o astfel de diploma nu a contat in vreun fel. Poate ca subconstient o fi avut vreo influenta asupra angajatorului, insa asta nu ne-a comunicat si noua… Mai mult, nu imi aduc aminte ca vreodata in cei 20 de ani de head-hunting o astfel de conditie sa fi fost inclusa in cerintele obligatorii. Asta nu inseamna ca nu e bun un astfel de MBA! La modul general, orice e legat de dezvoltarea intelectuala a cuiva ii poate aduce un castig, fie direct (asa cum spera cei mai multi), fie indirect (te fac sa fii mai sigur pe tine si asta ii face si pe ceilalti sa creada ca esti mai bun, iti faci tot felul de relatii etc. etc. etc.), asa ca e bine sa faca lucrurile astea, daca are ocazia. Ce pun eu uneori in discutie e costul unei astfel de diplome si raportul “castig/ costuri”, la urma urmei. Sigur, daca gasesti o firma fraiera care sa-ti plateasca asa ceva, ar fi idiot sa nu profiti la maximum. Insa cei care isi vand casa sau masina (si care ajung uneori si la divort din cauza asta) ca sa-si plateasca o astfel de diploma, acestia, deci, imi ridica un mare semn de intrebare si ii privesc cu mai multa suspiciune decat pe cei care isi folosesc “economiile de-o viata” intr-un mod pe care eu il socotesc mai inteligent.

In general, studiile conteaza cu atat mai mult in decizia de angajare cu cat omul in cauza e mai tanar si mai la inceput de cariera. Daca pentru un tanar absolvent adesea studiile conteaza cu peste 50% in decizia de angajare, acest procentaj scade sensibil in cazul pozitiilor de middle management, ca sa ajunga la 0 (sau pe aproape) in cazul posturilor de top management si pentru oameni de peste 35 de ani.

Sper sa iti foloseasca la ceva parerea mea (care se bazeaza pe 20 de ani de observatii si pe mii de cazuri analizate indeaproape, totusi).

Sursa:georgebutunoiu.ro

Citeste mai mult...

7 pasi pentru o voce credibila


Oamenii au grija la mesajele verbale pe care le concep, fara a mai fi atenti la modul in care o spun. Dar in comunicare este important nu doar ceea ce spui ci si modul in care folosesti sunetele. Pentru ca ascultatorii isi construiesc o imagine despre vorbitor auzindu-i cuvintele si ajung chiar sa ii evalueze sinceritatea si credibilitatea pe baza vocii acestuia.
De aceea trebuie sa intelegem ca vocea este mai mult decat ne-am obisnuit. Vocea vorbitorului poate sa transmita mesaje puternice catre ascultatori. Ii poate face sa fie atenti, sa asculte si sa duca la indeplinire ceea ce li se spune. Cu ajutorul vocii se poate certa, ironiza, aprecia si admonesta interlocutorul. Limitele vocii sunt date de modul in care stim sa o utilizam si de atentia pe care i-o dam. Iata cateva metode pentru a putea sa iti gestionezi cu mai mare usurinta modul de utilizare a vocii.

1. Stai drept! Cand stai drept, cutia toracica poate sa isi foloseasca la maxim capacitatea. De ea depinde in mare parte forta vocii. Acest lucru iti va permite sa vorbesti mai mult fara sa faci pauze exact in mijlocul propozitiei sau a unui cuvânt important si nu va da impresia interlocutorului ca alergi la o cursa de semi-fond.

2. Ajusteaza-ti volumul vocii in functie de circumstante. Vorbeste suficient de tare incat sa te auda toata lumea, dar nu tipa daca ai un singur interlocutor langa tine. Modificarea volumului in timpul vorbirii mentine atentia celorlalti. Pont: coboara vocea cand te pregatesti sa iti exprimi un punct de vedere important si ridic-o gradual pentru a prezenta concluzia pe tonul cel mai ridicat!

3. Redefineste-ti tonul vocii! Controleaza-ti vocea, astfel incat, de exemplu, cand pui o intrebare finalul sa fie pe un ton mai inalt, iar atunci cand afirmi ceva tonul final sa fie unul coborat. Cei care fac afirmatii si le incheie pe un ton specific intrebarilor dau afirmatiilor lor o nuanta de ambiguitate care trebuie evitata. Tonul cel mai potrivit pentru a fi convingator este unul jos, care exprima calm si autoritate. Tonurile inalte, stridente, imbufnate sunt neconvingatoare si sfarsesc prin a fi ignorate.

4. Schimba ritmul vorbirii! Pentru a atrage atentia asupra unor elemente importante din mesaj poti schimba ritmul vorbirii, alternand de la repede la mai incet sau invers. In acelasi timp, ai grija sa nu vorbesti mai repede decat sunt obisnuiti interlocutorii pentru ca nu te vor putea urmari si nici mai rar, pentru ca isi vor pierde interesul fata de ceea ce le spui.

5. Accentueaza cuvintele importante! In cursul rosteste mai apasat cuvintele sau silabele care ti se par importante prin sensul pe care il dau mesajului. Accentul poate sa mute atentia interlocutorilor la ceea ce consideri esential in ceea ce spui.

6. Foloseste combinatiile vocale! In timp, poti incerca sa folosesti toate aceste elemente la un loc, pentru a obtine efect maxim. Poti combina un volum redus cu un ritm normal si un ton cald pentru a transmite siguranta si sinceritate sau un volum ridicat cu un ritm rapid si un ton inalt pentru a trasmite semnale negative si agresive.

7. Fii atent la pauze! Poti folosi pauzele in vorbire pentru a da un efect mai mare mesajului sau pentru a putea sa respiri. Nu respira in mijlocul cuvantului sau al propozitiei. Respira la finalul propozitiei sau al frazei si cauta sa o faci discret, fara ca interlocutorul sa auda. Pentru asta e bine sa exersezi respiratia controlata pana ajungi sa respiri automat la momentul potrivit.

Controlul vocii este esential pentru a putea construi mesaje convingatoare. Asa cum oamenii ne analizeaza credibilitatea prin gesturile pe care le facem, asa ne si vad prin sunetele cu care ne transmitem mesajele. Cu cat vom putea sa le controlam mai bine, cu atat mesajele noastre vor fi mai agreabile si mai usor de urmarit si acceptat de catre interlocutori. 

Sursa: askmen.ro

Citeste mai mult...

Culmea eficienţei în recrutare: în call-centere se organizează câte 50 de interviuri de angajare în acelaşi timp


Joburile în call-centere, singurele în care studenţii fără experienţă sunt acceptaţi fără să dea prea multe explicaţii, au devenit o adevărată povară pentru recruiteri, care se văd nevoiţi să cheme câte 150 de candidaţi într-o singură zi la interviul de angajare, din care să angajeze numai 10 până la final. De partea cealaltă, tinerii care trec printr-o astfel de experienţă şi nu sunt angajaţi refuză să meargă la alte interviuri, pentru că "nu ştiu dacă mai are rost".


În România lucrează aproximativ 15.000 de tineri în call-centere, potrivit estimărilor firmelor care activează în domeniu, aceste companii fiind printre singurele care au anunţat că fac angajări masive în ultimul an, pe lângă cele de outsourcing şi IT.
Profilul candidaţilor căutaţi pentru un astfel de job este poate cel mai puţin specializat, având în vedere că se cere cunoaşterea unei limbi străine (dar nu întotdeauna obligatorie) şi abilitatea de a folosi calculatorul (noţiunile elementare, cum ar fi folosirea bazelor de date în Excel). Salariile oferite sunt mici, încep de la 100 de euro pentru un program de lucru part-time, dar studenţii sunt mulţumiţi pentru că măcar îşi pot stabili singuri programul de lucru.

"Din 150 de tineri chemaţi la interviu, a doua zi se prezintă numai 50 de candidaţi, iar dintre aceştia sunt angajaţi doar 10. Dacă anul trecut rata de prezentare la interviu era de 50%, acum a scăzut la 30%, pentru că sunt mai multe joburi disponibile pentru studenţi", spune Simona Nicolaescu, managerul de resurse umane al firmei de call-center Linea Direct Communications, care caută în prezent 150 de tineri pentru poziţii de call-center în domeniul vânzărilor prin telefon. Pentru joburile de vânzări prin telefon, salariul net pentru un program part-time este de 100- 150 de euro pe lună, la care se adaugă bonusurile, care pot dubla salariul.

"Candidaţii stau câte 4-5 ore la interviu, dar află la final dacă au fost sau nu angajaţi. În prima oră, li se prezintă profilul companiei şi al candidatului căutat, apoi au o probă practică - telefonică-, după care urmează o testare prin care demonstrează că ştiu să folosească calculatorul", a mai spus Nicolaescu.

Iuliana B., 23 de ani, absolventă a Facultăţii de Litere (specializarea engleză- spaniolă), a încercat să se angajeze în ultima lună ca operator call-center şi a fost la două interviuri de angajare.

"La unul dintre ele ni s-a povestit că trebuie să vindem produse cosmetice clienţilor din Spania, după care am dat un test scris de limbă, în care se verficau noţiuni de gramatică, de vocabular şi de semantică. Eram 20 în aceeaşi sală şi nu toţi erau testaţi pentru limba spaniolă. Mi s-a spus că am fost ok şi că ar trebui să încep lucrul peste 2 luni, când încep şi ei proiectul. Ieri am primit un telefon pentru un nou interviu, însă nu ştiu dacă are rost să mă mai duc, poate e la fel ca aici", a spus Iuliana, care a spus că îşi doreşte doar să capete puţină experienţă de lucru, pentru ca apoi să se angajeze mai uşor în alte domenii.

Mai mult, unii recruiteri nici nu-i mai sună pe candidaţi pentru a-i chema la interviu, ci le trimit câte un e-mail - care nu este deloc personalizat- prin care îi anunţă că se pot prezenta în zile diferite la interviu.

"Bună ziua, în urma vizionării C.V.-ului dvs. dorim să vă invităm luni 21.02.2011 şi/sau marţi- 22.02.2011 între orele 17.00 şi 18.00 la interviu. Îmi cer scuze că nu v-am contactat prin telefon, dar timpul nu-mi permite. Mulţumim şi vă aşteptăm în vederea interviului", aşa arată e-mailul fără semnătură care este trimis zilnic câtorva sute de studenţi care aplică online pentru un job.

Majoritatea studenţilor îşi dau demisia după şase luni

Angajaţii din call-centere nu au voie să întârzie (în caz contrar sunt sancţionaţi), nu au voie să-şi ia pauze decât la anumite intervale de timp, uneori lucrează şi în weekend, munca lor este mereu măsurată şi angajaţii trebuie să fie politicoşi în permanenţă- aceste condiţii îi fac chiar şi pe cei mai energici tineri să-şi piardă răbdarea şi dorinţa de a mai munci. Se poate face însă carieră dintr-un job de operator call-center?

"În niciun caz nu mă văd ieşind la pensie din call-center, oamenii cu care intru în contact sunt destul de dificili. Vreau să lucrez până se termină criza, îmi place că programul este flexibil şi că mi

s-au promis creşteri salariale peste câteva luni. Nevoia de bani este singurul motiv pentru care am acceptat jobul", susţine Anda, 22 de ani, care în prezent este studentă în anul I la un masterat de comunicare. Ea s-a angajat în urmă cu trei luni şi câştigă un salariu net de 170 de euro, la care se adaugă bonurile de masă.

Însă salariile în call-centere, pentru un program de lucru full-time, pot ajunge până la 800 de euro net cu tot cu bonusuri, fie din vânzări, fie datorită limbilor străine cunoscute. Cu cât limbile străine cunoscute de angajat sunt mai "exotice", cu atât nivelul salarial creşte. Însă acest lucru nu-i motivează pe tineri să-şi construiască o carieră pentru o viaţă într-un call-center. "În general, studenţii pleacă după ce lucrează şase luni, însă unii au şi şansa de a promova, dat fiind faptul că managerii echipelor din call-centere au vârsta cuprinsă între 23 şi 24 de ani. Dorinţa studenţilor care vin să se angajeze e să capete experienţă, pentru că majoritatea celor care vin nu au mai lucrat niciodată", a mai spus managerul de resurse umane al Linea Direct Communications.

Laura M., 25 de ani, a lucrat ca operator call-center la o firmă din domeniul telecom pentru o perioadă de un an. Ea avea un program de lucru de şase ore, cu o singură pauză de 15 minute. "Mi-am dat demisia, chiar dacă mi s-a oferit o promovare. Am refuzat promovarea pentru că ar fi trebuit să lucrez tot în call-center şi nu am mai rezistat după atâta timp în care oamenii îmi vorbeau urât şi eu nu aveam voie să le închid telefonul", a spus Laura, care în prezent lucrează ca psiholog.

Până la 2.000 de candidaţi pe job

În prezent, din cele peste 13.600 de joburi disponibile pe site-ul de recrutare Ejobs, cel puţin 1.000 sunt în domeniul call-center, printre companiile care fac angajări în acest domeniu aflându-se, pe lângă Linea Direct Communcations, firmele Computer Generated Solutions, Callpoint New Europe, Sykes, ING Asigurări (Cluj), XL World sau Evalueserve.

"Numărul aplicaţiilor trimise pentru un astfel de job este cuprins între 500 şi 2.000 de CV-uri depuse pentru o singură poziţie şi variază în funcţie de responsabilităţile jobului, oraşul în care urmează să se desfăşoare activitatea, importanţa companiei pe piaţă sau limbile străine cunoscute", susţine Laura Chilom, HR Consultant în cadrul Ejobs.

În prezent, pe piaţa locală există cel puţin 200 de call-centere, din care aproximativ 60% sunt numai departamente interne ale unor companii din telecom sau bănci, în industrii cu un număr mare de clienţi, care au nevoie de activităţi de suport.
Sursa: zf.ro

Citeste mai mult...

Harta dependenţilor de muncă: care sunt ţările unde angajaţii nu vor să-şi ia concediu de odihnă


Mulţi dintre angajaţii din ţările dezvoltate preferă să meargă la muncă în loc să profite de zilele de concediu, scrie Businessinsider.com.

Persoanele care lucrează full-time în ţările dezvoltate primesc o anumită perioadă de zile de concediu, însă nu toţi sunt obligaţI să le şi folosească.
Ipsos Global şi Reuters au întrebat 13.000 de angajaţi din ţările dezvoltate pentru a vedea dacă îşi iau zilele de concediu sau nu.

În America, 57% dintre persoane îşi folosesc zilele de concediu. Japonia este pe primul loc, având un procent de 33% din angajaţI care îşi iau toate zilele de concediu. Pe de altă parte, locuitorii din Franţa sunt cei mai relaxaţI, 89% dintre ei îşi iau toate zilele de concediu.

Topul ţărilor unde angajaţii nu vor să-şi ia concediu de odihnă, în ordine descrescătoare

14 Mexic- doar 67% din mexicani îşi iau toate zilele de concediu. Durata medie a orelor de concediu aici este de 1.857.

13 Rusia- Doar 67% dintre ruşI îşi iau toate zilele de concediu allocate. Rusia are 12 sărbători legale, aşadar, durata medie a orelor de concediu este de 1997.

12 Italia - 66% din italieni îşi iau toate zilele de concediu allocate. Italienii au 11 sărbătri legale şi lucrează în medie 1.773 de ore pe an.

11 Polonia- 66% dintre polonezi îşi iau toate zilele de concediu. În Polonia sunt 10 sărbători legale şi polonezii lucrează o medie de 1.966 de ore pe an.

10 China- 65% din chinezi îşI iau toate zilele de concediu.

9 Suedia- Doar 63% din suedezi îşI iau toate zilele de concediu. Suedia are 11 sărbători federale şi aici media de lucru este de 1.610 ore pe an.

8 India- 59% din locuitorii din India îşi iau toate zilele de concediu allocate. India are 16 sărbători federale iar concediul mediu este de 12 zile.

7 Brazilia- 59% din brazilieni îşi iau tot concediul. În Brazilia sunt 11 sărbători legale, iar angajaţii pot să îşi mai ia 30 de zile de concediu suplimentare.

6 Canada- Doar 58% din canadieni îşi iau toate zilele de concediu. În Canada sunt 9 sărbători federale pe an, iar locuitorii de aici lucrează, în medie, 1.699 de ore pe an.

5 Statele Unite- Doar 57 de americani se bucură de întreg concediul. Aici sunt 10 sărbători federale şi media de lucru este de 1.768 de ore pe an.

4 Coreea de Sud- 53% din coreeni îşi iau tot concediul. În Coreea de Sud sunt 15 sărbători legale şi locuitorii de aici au dreptul la un concediu de 19 zile pe an.

3 Africa de Sud- 47% din africani îşi iau toate zilele de concediu. În Africa sunt 12 sărbători federale şi concediul are 21 de zile.

2 Australia- Mai puţin de jumătate din australieni( 47%) îşi iau toate zilele de concediu allocate. Australienii au 8 sărbători federale şi lucrează o medie de 1.690 de ore pe an.

1 Japonia- Doar 33% din Japonezi îşi iau toate zilele de concediu. Cu toate acestea, ei se bucură de cele 16 sărbători federale iar media de ore lucrate pe an este de 1714 ore.

Sursa: zf.ro

Citeste mai mult...

Cine sunt candidatii "de cosmar", la interviurile de angajare

Competitia acerba pentru jobul de vis te poate face sa depui eforturi considerabile la interviu, insa cel mai important este sa te asiguri ca nu te sabotezi singur, facand parte din categoria de candidati care ii "sperie" pe intervievatori. Candidatul egoist, candidatul care se victimizeaza constant si cel care il hartuieste pe intervievator sunt candidatii "de cosmar" care nu vor primi jobul pentru care aplica, oricat de impresionant ar fi CV-ul lor.


Motivele pentru care multi oameni petrec foarte mult timp pana isi gasesc un loc de munca este, pe langa criza de pe piata muncii, faptul ca nu se controleaza in fata intervievatorilor si ii determina pe acestia sa aleaga pe altcineva pentru job, ca o varianta mai sigura.

Iata principalele tipologii in care nu ar trebui sa te incadrezi, daca vrei sa iti gasesti un job curand.

Egoistul

Acest tip de oameni obisnuiesc sa faca promisiuni fara acoperire in experienta profesionala.

Cel mai probabil, acesti au fost retrogradati sau chiar au ocupat o pozitie inalta in scara ierarhica, astfel incat pur si simplu nu pot accepta gandul de face un pas in spate in cariera.

Statutul pe care l-au castigat de-a lungul carierei lor ii impinge sa isi formeze o atitudine elitista in viata profesionala si nu reusesc sa realizeze ca totul face parte dintr-un trecut profesional, de cele mai multe ori indepartat.

Daca te regasesti in aceasta descriere, incearca o abordare mai umana asupra cautarilor tale de job si o atitudine mai umila.

Poti incerca niste activitati de voluntariat, pentru ca muncind cu oameni iti vei regasi echilibrul si abia apoi te vei putea concentra pe aspectele importante pentru tine, in care poate fi inclusa si securitatea financiara.

Victima

La polul opus fata de egoist se afla candidatul care se victimizeaza mereu.

Cel mai probabil acesta si-a depus CV-ul in foarte multe locuri a participat la o serie de interviuri, fara succes insa.

Desi continua sa caute activ un job, acesta nu mai are nicio speranta ca va primi o oferta curand, sustin expertii citati de The405Club.com.

Cel mai evident indiciu ca ai in fata un om care se victimizeaza este momentul in care acesta incepe sa arunce vina asupra oricui si orice pentru situatia lui de acum.

Aici intervin discutiile despre starea economiei, orasul in care traieste, fostul sef sau compania in care a lucrat si chiar despre familie sau partenerul de viata.

Daca esti un om care obisnuieste sa se victimizeze, incearca o noua abordare a job-hunting-ului.

Recunoaste ca toate tehnicile tale de pana acum au fost un esec si ca nimeni nu vrea sa lucreze alaturi de un om care se plange mereu, care inventeaza scuze si ii acuza pe altii.

Angajatorii cauta un om potrivit pentru cultura corporativa din compania lor, dar care sa si "hraneasca" un mediu de lucru placut si pozitiv.

Socializeaza mai mult, apeleaza la consiliere si fa tot ce iti sta in putinta sa iti recastigi increderea in tine.

Pana vei obtine asta, poti sarbatori orice succes, oricat ar fi de mic, pentru a iesi din starea de victima pe care ti-o induci.

Hartuitorul

Candidatii disperati sa obtina jobul sunt atat de insistenti incat uita de orice urma de bun simt.

Uneori acestia aplica pentru acelasi job de zece ori in doua saptamani, dau telefoane, e-mail-uri catre companie, posteaza orice gand in acest sens pe retelele sociale, incat il enerveaza si il sperie in acelasi timp pe angajator.

Hartuitorul primeste rareori o sansa la un interviu, dar niciodata nu va primi o a doua sansa.

Daca esti si tu genul de candidat care hartuieste angajatorul, incearca sa te relaxezi si sa rezisti tentatiei de a insista.

Nu mai arata disperarea cu care iti doresti jobul si invata sa opui rezistenta tendintei de a deveni candidatul insuportabil pe care nimeni nu vrea sa il angajeze.

Sursa:bloombiz.ro

Citeste mai mult...