Jumatate din angajati ar pleca din firma in care lucreaza. Problema e ca nu au unde sa se duca


Aproape jumatate din angajati si-au pierdut increderea in actualul angajator, iar 46% din acestia ar pleca din companie la prima oferta de job venita din partea altei companii, arata rezultatele a trei studii realizate la nivel international.

Companiile ar trebui sa renunte la structurile de management invechite din organizatie, caracterizate printr-un comportament tiranic al managerilor si sa le inlocuiasca cu o democratizare a fortei de munca, sfatuiesc specialistii in resurse umane.

"Multe companii au inca modele de ierarhizare invechite, in regim militaresc. Renuntarea la cateva principii si munca liderilor cu angajatii in stil democratic ar putea ajuta la sporirea angajamentului si a productivitatii acestora", sustine Paul Thomas, profesor la University of Glamorgan.

Astfel, managerii ar trebui sa confere mai multa incredere oamenilor si sa le dea sarcini de o responsabilitate mai mare angajatilor pentru ca acestia sa fie mai atasati fata de companie.

Companiile in care functioneaza vechile modele de management incep sa se piarda in detrimentul acelor firme care se adapteaza la noul climat si care vor avea parte de rezultate pozitive, ca urmare a cresterii performantei angajatilor.



Managerii ar trebui sa renunte la control

Profesorul Thomas a observat ca in cadrul companiilor in care a lucrat cele mai bune rezultate vin din partea angajatilor care se gandesc la ei insisi. Insa pentru a se intampla acest lucru, managerii trebuie sa renunte la control si la autoritate, iar pentru a face asa ceva "ii trebuie mult curaj unui lider".

"Este vorba de altruism, ei renunta la putere, la statut si la control, despre care nu se poate spune ca le aveau cand au ocupat pozitii de lideri. Majoritatea managerilor nu detin cu adevarat controlul companiei, acesta fiind atribuit, in mod realist si tangibil, angajatilor", a mai spus Thomas.

Se pare ca liderii nu sunt capabili nici sa mentina angajamentul personalului angajat, potrivit celor mai recente studii realizate de companiile internationale.

Doua treimi din manageri creeaza in mod constant un climat negativ la locul de munca, ceea ce ii face pe angajati sa se simta frustrati si chiar ofensati, arata un studiu realizat de firma de consultanta Hay.

Sondajul a mai scos la iveala ca in toate companiile in care exista o structura de management rigida pro-cesele si procedurile nu ii motiveaza pe angajati sa aiba initiative, ci mai degraba creeaza obstacole in solutionarea problemelor.

Totodata, jumatate din angajati considera ca nu au autoritatea de a lua decizii cruciale de pe pozitiile in care lucreaza, iar o proportie similara sustin ca se simt descurajati ca urmare a faptului ca nu au participat la luarea unor decizii care le afectau in mod direct munca.



Unu din cinci angajati se simte frustrat la locul de munca

Studiul realizat de Hay mai arata ca doua treimi din managerii britanici creeaza mai degraba un climat negativ de munca in randul angajatilor, in loc sa aduca valoare adaugata in companie.

Unu din cinci angajati britanici se simte frustrat la locul de munca, se confrunta cu o birocratie rigida si cu structuri saracacioase de management, precum si cu o limitare a masurilor menite sa aduca inovatie si productivitate in companie.

"Fenomenul frustrarii angajatilor aduce un risc major companiei, pe langa faptul ca reprezinta o ratare a oportunitatilor de dezvoltare. Intrucat exista o competitie foarte mare in gasirea celor mai buni angajati, eforturile depuse de companie pentru a-si loializa personalul vor fi risipite daca nu sunt sustinute de un mediu de lucru adecvat", spune Ben Hubbard, director regional in cadrul unei divizii a companiei Hay.

O alta descoperire in urma studiului arata ca managerii au gresit atunci cand au conceput responsabilitatile pe care le au angajatii de pe anumite pozitii si ca nu au reusit sa valorifice abilitatile acestora. Mai mult de o treime din angajatii intervievati cred ca nu-si folosesc in cel mai performant mod talentele.

"Liderii trebuie sa se asigure ca perioada de induction, programele de dezvoltare a angajatilor si structurile de suport din companie sunt menite sa mentina oamenii potriviti pe pozitiile potrivite la timpul potrivit", a mai spus Hubbard.



Aproape jumatate din lideri isi demotiveaza angajatii



Cercetarile realizate la nivel international arata ca mai mult de jumatate din senior manageri au esuat in tentativa de a genera un climat de performanta ridicata in randul angajatilor.

Mai mult decat atat, rezultatele unui studiu realizat la nivel global pe un esantion de peste 3.100 de lideri care activeaza in 12 industrii arata ca aproape jumatate din manageri creeaza climat de lucru care ii demotiveaza pe angajati, in timp ce doar 15% au generat doar o atmosfera neutra la locul de munca.

Numai unu din patru lideri a fost capabil sa creeze un climat organizational prin care angajatii sa aiba performante inalte, iar 20% din manageri au reusit sa genereze o atmosfera de lucru care sa genereze o crestere moderata a performantei in companie.

"Angajatii frustrati cauta o modalitate prin care sa se descurce mai bine la locul de munca, iar managerii joaca un rol important pentru ca ei sa faca asta. Liderii ar trebui sa inlature barierele procedurale si birocratia excesiva, sa le ofere angajatilor instrumentele, tehnologia si informatiile, sprijinul si alte resurse de care mai au nevoie pentru a fi eficienti la locul de munca", a mai spus Hubbard.


Citeste mai mult...

Sfatul specialistului: Cum sa va motivati angajatii in timpul recesiunii


Din studii internationale, precum si din experienta KPMG reiese ca, in medie, la 10.000 de dolari (6.700 de euro) cheltuieli cu salarizarea personalului 3.400 de dolari (2.350 de euro) se pierd din cauza productivitatii scazute a angajatilor lipsiti de motivatie.

Cum poti mentine insa motivatia angajatilor la un standard inalt, in timp ce reducerea costurilor se impune in conditiile actualei situatii economice? Pe langa perspectivele de dezvoltare a carierei si calitatea mediului de lucru, pachetul salarial este unul dintre factorii determinanti in satisfactia profesionala.

Este adevarat ca majoritatea salariatilor prefera un bonus in bani pe care sa-l poata folosi cum vor. Bonusul in bani nu aduce insa niciun avantaj fiscal, fiind supus impozitului pe venit si contributiilor stan dard de asigurari sociale, atat la nivelul angajatului, cat si la nivelul angajatorului.

Singura alternativa care ar putea contrabalansa atractia bonusului in bani ar fi probabil ca salariatilor sa li se dea posibilitatea sa primeasca bunuri sau servicii in functie de nevoile si preferintele lor.

Nu toti salariatii isi doresc aceleasi lucruri, iar preferintele lor pot diferi semnificativ in functie de nivelul veniturilor, varsta, stare civila etc. De exemplu, unii pot fi interesati sa investeasca intr-un fond de pensii private, cu scopul de a economisi pe termen lung. Conform datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, o analiza demografica printre clientii fondurilor de pensii facultative arata ca cel mai bine reprezentata categorie a participantilor (10% din totalul celor 88.000 de participanti) este aceea a femeilor cu varsta cuprinsa intre 35 si 39 de ani. Pe de alta parte, familiile cu co pii mici prefera cadourile pentru copii acordate la anumite ocazii, rambursarea costurilor cu gradinita sau tichetele de cresa, in timp ce tinerii sunt motivati de utilizarea masinilor companiei.

Trebuie mentionat ca in ultimii ani angajatorii s-au intrecut in a oferi angajatilor pachete salariale tot mai cuprinzatoare, pentru a face fata nevoii crescute de personal calificat de pe piata fortei de munca la nivelul de atunci. Acum, pachetele extrasalariale construite atunci se dovedesc foarte costisitoare pentru an ga jatori, iar o reducere dramatica a acestora creeaza dezamagire si nemultumire in randul angajatilor. Pachetele flexibile de beneficii sunt o forma de remunerare a angajatilor care cunoaste un succes crescand in randul angajatorilor din alte tari. Studii internationale arata ca, Marea Britanie, de exemplu, 28% din angajatori ofera pachete flexibile de beneficii, iar 71% se gandesc sa o faca in viitorul apropiat. Multe companii care nu au implementat pachetele flexibile de beneficii intentioneaza sa o faca acum, situatia economica actuala si evident reducerea costurilor fiind cauza principala. Conducatorii companiilor sunt presati sa reduca costurile, si in multe domenii de activitate unul dintre costurile preponderente este cel cu remunerarea salariatilor. In acelasi timp, la nivelul departamentului de resurse umane exista temerea ca angajatii ar putea pierde din motivatie ca urmare a lipsei stimulentelor extrasalariale si limitarii castigurilor bazate pe performanta, ceea ce ar duce la efecte negative pe termen mediu si lung. In companiile ai caror angajati lucreaza direct cu clientii, efectul demotivarii angajatilor se va reflecta negativ in calitatea serviciilor prestate fata de clienti. Acest fapt poate duce la scaderea portofoliului de clienti, iar pe termen lung intreaga activitate a companiei ar putea fi periclitata. In acest context, pachetele flexibile de beneficii sunt un produs adaptat la contextul economic actual, pentru ca ele aduc un dublu avantaj, si anume mentinerea motivatiei angajatilor la un nivel satisfacator fara a creste costurile salariale, avand in vedere ca majoritatea beneficiilor incluse in pachetele flexibile au un tratament fiscal favorabil din perspectiva impozitului pe venit si a contributiilor de asigurari sociale. Dar lista avantajelor pachetelor flexibile de beneficii nu se incheie aici si ar putea continua astfel:

* Angajatilor li se da puterea de a decide asupra pachetului lor salarial si apreciaza faptul ca parerea lor conteaza
* Familiile in care ambii parteneri au cariere profesionale au posibilitatea sa evite duplicarea aceluiasi tip de beneficiu (de exemplu, daca unul primeste tichete de vacanta, celalalt poate alege pensii facultative)
* Pachetele flexibile de beneficii ajuta nu doar la motivarea angajatilor, ci si la retentia acestora in companie (criteriu care castiga un loc din ce in ce mai important in clasificarea angajatorilor de top).

Pentru a avea o implementare eficienta si cu rezultate evidente pe termen scurt, exista cativa pasi strategici de urmat de catre fiecare companie interesata, incepand cu o faza de analiza initiala a beneficiilor acordate angajatilor in prezent, proiectarea noilor pachete de beneficii si implementarea optiunilor exprimate de angajati pentru aceste pachete in sistemul local de salarizare, pasi in care companiile pot solicita asistenta unor consultanti de specialitate.

Sursa: zf.ro

Citeste mai mult...

Topul ţărilor cu cele mai atractive oferte de angajare pentru români


Companiile din mai multe ţări din Europa au planuri serioase de angajare la începutul acestui an, potrivit specialiştilor în recrutare, multe dintre ofertele de joburi sunt adresate românilor. Citiţi care sunt domeniile cu cele mai multe locuri de muncă disponibile, în ce condiţii şi pe salarii se poate munci în aceste state.


1.Norvegia

Angajatorii din Norvegia sunt cei mai optimişti din Europa în ceea ce priveşte intenţiile de recrutare la început de an, iar Oslo este oraşul european cu cele mai multe oportunităţi de angajare, aproape 40% dintre firme au intenţii de recrutare, potrivit unui studiu al firmei de recrutare Manpower. Cele mai multe oferte de angajare vin din domeniile finanţe, asigurări, imobiliare şi consultanţa de business. Românii mai pot munci în Norvegia în domeniile IT şi petrol şi gaze. Alina Sletten, general manager al Noro Consulting Services, firmă de recrutare specializată în plasare de personal în ţările nordice, spune că spre deosebire de perioada precedentă, angajatorii din acestă ţară nu mai vor personal cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, ci caută colaboratori pentru proiecte de trei până la şase luni. “Pe contracte de muncă pe perioadă nedeterminată se mai angajează în prezent doar muncitorii străini care vorbesc limba ţării respective. Pentru contractele de colaborare sunt suficiente cunoştinţele avansate de limba engleză”, explică Sletten. În ceea ce priveşte salariile, acestea sunt mult mai mari decât cele oferite la noi. Inginerii pot câştiga între 4.000 şi 10.000 de euro pe platformele petroliere, specialiştii IT au venituri lunare între 4.100 şi 7.000 de euro, iar muncitorii calificaţi pot primi şi ei până la 7.000 de euro pe lună. Pentru a munci în regiunea scandinavă, candidaţii trebuie să deţină un atestat internaţional, să susţină o probă de lucru şi să fi lucrat cel puţin trei ani pe o poziţie anterioară.

Norvegia se numără printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa, 3,2%. Vârsta minimă de angajare în acest stat este de 18 ani, angajaţii trebuie să lucreze minimum 37,5 ore pe sâptămână şi au dreptul la 25 de zile de concediu de odihnă anual.

2.Germania

În Germania, cele mai multe locuri de muncă sunt în finanţe şi în sectorul imobiliar, sectorul hotelier, silvicultură şi comunicaţii. Potrivit site-ului Tjobs.ro, 8% dintre ofertele de joburi pentru români vin din Germania. În prezent, în această ţară sunt disponibile peste 600 de joburi, pe lângă domeniile menţionate, românii mai pot aplica pentru joburi în sectorul medical, auto, construcţii şi restaurante. Salariile variază între 600 şi 4.000 de euro, în funcţie de domeniu şi de specializare. În Germania se lucrează în medie 40 de ore pe săptămână, iar angajaţii au dreptul legal la 20 de zile de concediu de odihnă pe an. Rata şomajului în această ţară este de 7,5%.

3.Grecia

Românii mai pot aplica, în acest moment, pentru 400 de joburi în Grecia, ţară în care 14% dintre angajatori caută personal în acest început de an. Cele mai multe joburi sunt în agricultură, vânătoare, sivicultură, pescuit, dar şi în finanţe, asigurări, restaurante şi turism. Salariile variază între 600 şi 1.600 de euro pe lună, concediul este de 20 de zile pe an, iar angajaţii muncesc până la 40 de ore pe săptămână.

4.Suedia

Firmele din Suedia caută, în special muncitori calificaţi în construcţii, şoferi, personal medical, ospătari şi bucătari, dar şi IT-şti şi ingineri. Şoferii pot câştiga până la 2.500 de euro, în timp ce IT-ştii şi ingineri pot ajunge la salarii de 4.000 de euro lunar. Rata şomajului este destul de ridicată 8,9%, iar programul de lucru este de 40 de ore pe săptămână. Potrivit unui studiu realizat de British Council, Suedia este ţara europeană care îşi tratează cel mai bine imigranţii şi îi ajută cel mai mult să se integreze.

5.Franţa

În Franţa cele mai multe joburi sunt disponibile în hoteluri şi restaurante, dar şi finanţe, asigurări, real estate şi consultanţă de business. Firmele din această ţară mai caută şi medici, muncitori calificaţi şi ingineri. Medicii pot câştiga lunar peste 5.000 de euro, în timp ce salariul unui muncitor calificat poate ajunge până la 1.600 de euro. Şomajul în Franţa este de 10%, cei care vor să meargă să lucreze în această ţară ar trebui să ştie că se munceşte 35 de ore săptămânal, iar concediul de odihnă este 25 de zile pe an.

6.Austria

Şanse de angajare sunt şi în Austria, în acest moment sunt disponibile peste 100 de joburi prin intermediul TJobs. Companiile din această ţară caută personal calificat în zidărie, tinichigerie, ospătari, dar şi medici şi specialişti IT. Salariile încep de la 600 de euro şi pot depăşi 5.000 de euro lunar în cazul medicilor specialişti. În Austria se munceşte 40 de ore pe săptămână, concediul de odihnă este de 25 de zile pe an, iar rata şomajului a ajuns, în prezent, la 5,4%.

7.Elveţia

Românii mai pot munci în Elveţia, unde 10% dintre firme vor să facă angajări. Cele mai multe oportunităţi sunt în intermedieri financiare, asigurări, real estate, consultanţă de business, hoteluri şi firme de catering. În hoteluri şi restaurante românii pot câştiga până la 1.600 de euro lunar. Cele mai mari salarii pe care le pot primi românii în aceată ţară sunt în sectorul medical, medicii specialişti în cardiologie sau radiologie pot câştiga până la 5.000 de euro pe lună. În Elveţia, se lucrează 45 de ore pe săptămână, angajaţii au dreptul la 20 de zile de concediu pe an. Acest stat are una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului, de 4.3%.

8.Polonia

În Polonia, şapte sectoare de activitate au intenţii pozitive de angajare, astfel joburi disponibile sunt în sectorul public, transport, comunicaţii, finanţe, asigurări, real estate, consultanţă de business. În prezent, oferta de joburi pentru români în Polonia vizează personal calificat în zidărie, potrivit Tjobs. Salariile pentru această categorie de personal variază între 1.000 şi 1.200 de euro pe lună. În această ţară se lucrează 40 de ore pe săptămână, numărul de zile de concediu este de 20, iar rata şomajului atinge în prezent 8,9%.

Printre ţările unde nu există şanse de angajare în prima parte a acestui an se numără, Spania, Irlanda şi Italia. În acelaşi timp, previziuni de recrutare pesimiste se înregistrează şi în rândul firmelor din Belgia, Marea Britanie, Olanda şi Ungaria.

Sursa: realitatea.net

Citeste mai mult...

Paradox de criză: Companiile caută angajaţi fără experienţă


Paradox de criză: Companiile caută angajaţi fără experienţă. Candidaţii “ieftini”, fără experienţă şi cu pretenţii salariale modeste sunt trendul pe piaţa de recrutare în al doilea an al crizei. Salariul de entry-level a scăzut cu 100 de euro în medie, în 2009, comparativ cu 2008, şi, paradoxal, pentru angajatori nu este relevant nici dacă ai o diplomă de studii superioare, nici specializarea, în cazul în care ai absolvit totuşi o facultate.

Deşi piaţa locală a forţei de muncă este invadată de candidaţi specializaţi care pot fi "achiziţionaţi" cu salarii modeste, pentru că mingea e în "terenul" angajatorilor, în al doilea an al crizei, companiile vor să angajeze oameni fără experienţă, pentru că sunt mai ieftini, potrivit unui sondaj al site-ului de recrutare Myjob.

“Per total, criza a adus scăderea pretenţiilor salariale declarate de către candidaţi: pentru un job de entry-level în vânzări, să spunem, media cerută în 2009, respectiv 2010 este de 200-300 de euro, faţă de 400-450 de eurocât era în 2008. În acelaşi timp, angajatorii preferă să recruteze candidaţi fără experienţă tocmai din acest motiv, sau recrutează în continuare specialişti, însă oferta salarială este mai mică faţă de anii pre-criză”, a declarat pentru MONEY.ro Adela Râpeanu, communication expert la Myjob.

Sondaj Myjob: Doar 11,2% dintre români cred că studiile superioare facilitează obţinerea unui loc de muncă

Circa 57,84 dintre românii participanţi la sondajele site-ului de recrutare Myjob cred că pentru angajatori nu contează diploma sau studiile, ci mai degrabă experienţa acumulată în muncă. Doar 13,41% spun ca este relevant să ai o diplomă, indiferent de facultatea absolvită, pentru a te angaja, în vreme ce 11, 21% dintre participanţii la sondaj cred că studiile superioare nu îi ajută în niciun fel în obţinerea unui job, explică Adela Râpeanu.

Soluţia? Medic în Germania cu 40.000 de euro pe an

Cele mai mari câştiguri salariale în Uniunea Europeană, din ofertele disponibile pe site-ul de recrutare Myjob vizează medicii, constructorii de ambarcaţiuni şi recepţionerii români, relativ la nivelul de salarizare din România.
Astfel că, un medic specialist român care lucreză în Germania pleacă de la un salariu anual de 40.000 de euro care poate ajunge la 75.000 de euro, un lucrător în industria navală câştigă în Norvegia peste 2000 de euro pe lună, în timp ce o recepţioneră, un barman sau o ospătăriţă care lucreză în Grecia sau Cipru, câştigă între 800 şi 1200 de euro, mai spune reprezentantul Myjob.

Din ce regiuni provin medicii de 40.000 de euro pe an, care muncesc în Germania?

Aplicanţii provin în principal din Cluj-Napoca şi Sibiu, în timp ce inginerii navali provin din Constanţa.

Variabilele ce influenţează salariul de două cifre

Salariul depinde de experienţă, plus-valoarea pe care munca ta o poate aduce companiei, de legislaţia muncii, de abilităţile tale de negociator şi de “disponibilitatea” firmei.

Românul supraspecializat dă Spania pe Germania sau ţările nordice

“Acum, românii se îndreaptă către state precum Germania, Franţa, Olanda sau ţările nordice, pentru joburi care necesită un nivel ridicat de specializare sau experienţă. De asemenea, atât cererea, cât şi oferta de ingineri sau alt tip de specialişti în domeniul petrolier s-a dublat şi chiar triplat în ţări din Orientul Mijlociu precum Emiratele Arabe Unite, Oman sau Qatar”, mai spune Adela Râpeanu.

Pe piaţa de recrutare online mai activeză jucători ca BestJobs şi eJobs.

Citeste mai mult...

Pensionarea la 67 de ani, obiectivul statelor europene


La presiunea crizei, a creşterii deficitelor publice şi a şomajului, reforma pensiilor a revenit în fruntea agendelor europene.

Presată de pieţele îngrijorate de riscul extinderii crizei din Grecia, Spania a anunţat la sfârşitul lunii ianuarie un plan de austeritate şi creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani.
Măsura este totuşi departe de fi unanim acceptată, informează cotidianul francez Le Figaro. Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută de ziarul El Pais, 84% dintre spanioli s-ar opune acestei măsuri. Sindicatele au făcut apel la o zi de mobilizare pe 23 februarie.
Reforma pensiilor face parte din măsurile drastice prevăzute de Grecia pentru a diminua deficitul bugetar. Guvernul a propus creşterea vârstei medii de pensionare, la 63 de ani până în 2015. Olanda a prezentat şi ea în octombrie un proiect pentru ieşirea la pensie la 66 de ani (de la 65) până în 2020 şi la 67 în 2025.

În Danemarca, vârsta de 67 de ani este deja o realitate din 2007, ca şi în Norvegia, unde se poate totuşi ieşi anticipat la pensie la 62 de ani. În schimb, Finlanda – care prevedea în martie 2009 să crească vârsta de pensionare de la 63 la 65 de ani – a trebuit să dea înapoi, sub presiunea sindicatelor.
În ceea ce priveşte Suedia, oamenii ies la pensie la 65 de ani încă din 1976, iar marea reformă, rezultatul unui vast consens social care a introdus o doză de capitalizare, datează din 1998.

Dat fiind îmbătrânirea populaţiei, creşterea vârstei de pensionare tinde să se generalizeze, cu atât mai mult cu cât căderea Burselor a slăbit sistemele private de pensii. Confruntată cu una din cele mai scăzute rate de fertilitate din Europa, alături de Spania, Germania a hotărât în 2007 o creştere progresivă a vârstei de pensionare, din 2012, până la 67 de ani, în 2029, în afara salariaţilor care au cotizat deja 45 de ani.

O altă tendinţă este alinierea vârstei de pensionare a femeilor la cea a bărbaţilor. Este cazul PortugalieĘ în Italia este vorba doar de funcţionari, iar în Marea Britanie, unde diferenţa între femei (60 de ani) şi bărbaţi (65 de ani) va dispărea în 2020, vârsta legală de pensionare va fi în 2045 de 68 de ani.
Rămâne de văzut în ce măsură companiile vor intra în joc, cât timp vor păstra salariaţii ajunşi la vârsta pensionării, ţinând seama că mai peste tot unii îşi încetează activitatea înaintea vârstei de pensionare, încheie cotidianul francez Le Figaro.

Sursa: financiarul.ro

Citeste mai mult...

Lansare blog de cariera in limba engleza


De acum puteti accesa si versiunea in limba engleza a blogului la adresa: http://innwithlime.blogspot.com/




Citeste mai mult...

Explozia şomajului este mină de aur pentru eJobs şi BestJobs


Rămaşi fără serviciu, românii au luat cu asalt internetul în căutare de soluţii. Iar acest lucru a făcut să crească spectaculos numărul accesărilor pe site-urile de recrutare online. O ofertă bună pe un astfel de site atrage, în general, între 100 şi 700 de CV-uri, în timp ce recordurile de concurenţă pe post trec de 1.000 de aplicanţi.

Două site-uri de joburi, eJobs şi BestJobs, se află pe locurile patru şi şase în topul site-urilor româneşti cu cele mai multe afişări, potrivit datelor SATI. În cazul eJobs, de exemplu, în prima zi lucrătoare a anului 2010 s-au înregistrat aproape 170.000 de vizitatori unici.

Pe BestJobs, numărul vizitatorilor unici a trecut de 120.000, iar numărul de anunţuri vizualizate de utilizatori s-a triplat. Cifrele, atât în cazul BestJobs, cât şi în cazul eJobs, sunt cu 40% mai mari decât cele înregistrate la începutul lunii decembrie 2009. De succes se bucură şi site-ul Balaur.ro, un motor de căutare de joburi lansat în acest an.

Interesul crescut din această perioadă pentru site-urile de locuri de muncă se vede şi în căutările românilor pe Google. Numărul celor care au căutat cuvintele cheie job sau locuri de muncă s-a triplat de la începutul anului. A crescut şi numărul CV-urilor depuse pentru fiecare job disponibil. O ofertă bună pe un astfel de site atrage, în general, între 100 şi 700 de CV-uri, în timp ce recordurile de concurenţă pe post trec de 1.000 de aplicanţi.

Cele mai căutate joburi pe timp de criză sunt din domenii precum vânzări, comerţ şi servicii clienţi, potrivit statisticilor celor mai accesate site-uri de cariere autohtone. La fel de căutate sunt, însă, şi locurile de muncă din domenii ca finanţe, contabilitate, management, consultanţă sau inginerie. Criza economică lasă fără locuri de muncă tot mai mulţi români. Numai în decembrie 2009, peste 26.000 de oameni şi-au pierdut slujbele. Numărul şomerilor a ajuns astfel la aproape 710.000.

Sursa: money.ro

Citeste mai mult...

Păstrarea angajaţilor buni, în coada listei de priorităţi


Doar unul din şase angajatori este preocupat de pierderea angajaţilor buni, potrivit unui studiu realizat la nivel global de compania Regus, furnizor de soluţii pentru spaţiu de lucru.

Companiile din China sunt cele mai preocupate de pierderea angajaţilor performanţi, peste 18% dintre angajatorii chinezi consideră acest aspect ca fiind unul dintre cele mai importante, indiferent de contextul economic. Şi angajatorii din Australia şi Anglia dezvoltă programe de retenţie şi motivare pentru angajaţii valoroşi. Aproape 17% dintre angajatorii din cele două state consideră prioritară păstrarea angajaţilor buni.

Programele de retenţie şi motivare sunt o prioritate pentru aproape 15% dintre firmele din Germania şi pentru 12% dintre companiile din SUA şi Olanda. Cel mai puţin preocupaţi de pierderea angajaţilor performanţi sunt angajatorii din Belgia, mai puţin de 5% dintre aceştia îşi fac griji cu privire la acest aspect. Condiţiile economice actuale sporesc stresul asupra angajaţilor, anul acesta, aproape 60% dintre angajaţi au raportat un nivel crescut de stres la locul de muncă. Riscul de a rămâne fără loc de muncă este unul dintre principalii factorii generatori de stres în rândul angajaţilor. Condiţii de lucru stresante există peste tot, inclusiv în România. “Există peste tot presiuni asupra forţei de muncă, presiuni care își fac simţită prezenţa și în România, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Este de înţeles faptul că angajaţii români sunt afectaţi de nesiguranţa locului de muncă, de reducerea salariilor și creșterea volumului de lucru, pe măsură ce au loc noi disponibilizări, acestea fiind doar câteva dintre cauzele care determină instaurarea unui nivel de stres ridicat la serviciu”, spune Garry Gürtler, director regional Regus pentru Europa Centrală şi de Est. Studiul mai arată că, în timpul perioadei de scădere economică, angajaţii sunt stresaţi de factori precum: concentrarea crescută pe profitabilitate, lipsa unui sprijin administrativ, competiţia din partea colegilor şi presiunea din partea clienţilor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

Sursa: money.ro

Citeste mai mult...

Angajat roman, caut job in strainatate: Ce salarii gasim in alte tari


Cei aproape 500.000 de romani din strainatate, asteptati sa revina in piata fortei de munca in 2009, au preferat sa ramana cu orice cost in tarile europene angajatoare. Acum, in al doilea an de criza, cand Guvernul negociaza disponibilizarea a 100.000 de bugetari, cand mediul de afaceri a inghetat planurile de expansiune, romanii din strainatate exclud varianta intoarcerii in piata fortei de munca romaneasca. Dimpotriva, acestia incurajeaza si alti conationali sa dea job-ul din Romania pe unul din alta tara europeana.

Exodul fortei de munca romanesti se va accentua in 2010

„Aritmetica este clara in privinta Romaniei: disponibilizari masive si absenta totala a alternativelor - hemoragia fortei de munca. Cum tarile din Europa sunt pe o panta economica ascendenta si noi pe una descendenta este clar cine merge in sus. Sunt sanse mari ca migratia persoanelor in activitate sa se transforme in principalul plan de cariera al romanilor in urmatorii ani, astfel incat sa repetam exemplele Turciei sau Serbiei din ultimii 40 de ani”, sustine Marius Girlea, general manager al site-ului jobsinro.ro si membru HR Club.

Desi in 2009 nivelul de trai si castigurile angajatilor romani din strainatate s-au schimbat fortat sub amprenta crizei economice mondiale, iar castigurile trimise in tara s-au injumatatit - in primele sase luni ale anului trecut romanii varsasera la PIB 1,77 miliarde de euro, cu 45% mai putin decat in aceeasi perioada a anului 2008 - putini au optat pentru reintoarcerea in tara.

“Primim foarte putine CV-uri de la romanii care lucreaza in strainatate, sub 5%. Persoanele care se intorc sunt foarte putine si o fac in cea mai mare parte avand un job oarecum securizat anterior revenirii in tara. Aceasta in cazul candidatilor cu studii superioare. Ceilalti considera intoarcerea ca un intermezzo la sejurul in strainatate. Mai ales daca functioneaza intr-o activitate sezoniera”, adauga Girlea.

In plus, anul trecut, 350.000 de romani au plecat la munca in strainatate, cei mai multi preferand sa se angajeze in agricultura, hoteluri, restaurante sau in domeniul medical, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Daca in 2008, cand criza abia incepea in Romania, peste 52.600 de persoane au plecat prin ANOFM, anul trecut, numarul acestora a depasit 100.000, dintre care aproape 1.000 prin reteaua EURES – portalul mobilitatii europene pentru ocuparea fortei de munca. In acest moment, site-ul EURES afiseaza peste 660.000 de posturi vacante, pentru care sunt inregistrate aproape 400.000 de CV-uri.

Exodul de romani va continua si in acest an, in principal din cauza lipsei de oferte de angajare pe piata locala, cat si a insecuritatii locului de munca sau a remuneratiei mici, in comparatie cu oferta angajatorilor europeni, potrivit recruiterilor.

In opinia lui Ovidiu Vilceanu, general manager al companiei de recrutare Sales Consulting, romanii raman agatati de slujbele din afara din motive strict financiare, acestia nedorindu-si o relocare permanenta acolo, din moment ce investesc castigurile in construirea de locuinte in Romania.
Ce tip de angajati romani cer europenii

Cei mai predispusi sa plece in acest an catre Europa sunt specialistii, care in Romania castiga putin, si muncitorii cu studii medii.

“Cele mai ofertante posibilitati in strainatate sunt joburile de medici, farmacisti, asistente. O alta oportunitate este data inginerilor in constructii industriale, drumuri si poduri, prelucrare si extractia resurselor naturale, petrol, gaz, energie nepoluanta etc. Domeniul IT este bine reprezentat prin job-uri in sectorul software si project manager. Iar o categorie foarte larga este cea a personalului necalificat, care obtine posturi aupair (babysitter) sau lucratori in centre comerciale”, explica Bogdan Toth, general manager al firmei de recrutare HR4U.

In 2009, majoritatea ofertelor de angajare vizau contracte pe perioada determinata, de doua pana la patru luni, cu posibilitatea reintoarcerii sezoniere. In ceea ce priveste candidatii cu studii medii, angajatii au fost recrutati cu precadere din randul asistentilor medicali, operatorilor de masini si echipamente industriale si a muncitorilor din industria HoReCa. Tarile preferate de romani in 2009 au fost Germania, Franta sau Danemarca.

Girlea incearca sa estimeze tipul de specializare si numarul de persoane ce vor alege drumul strainatatii in 2010 prin raportarea la cele mai afectate sectoare ale economiei in 2009. “Daca ne uitam la domeniile in care forta de munca a scazut cel mai mult in 2009 fata de 2008, adica industria prelucratoare (peste 200.000 persoane), constructii (peste 75.000 de persoane), comert (peste 65.000 de persoane, transport si depozitare (peste 16.000 persoane), industria extractiva (peste 11.000 persoane), agricultura (peste 11.000 persoane) si invatamant (in 2010, peste 10.000 persoane), putem estima categoriile care vor fi interesate sa plece in strainatate fara efort de reconversie in comparatie cu cele care vor trebui "sa faca altceva"”, explica Girlea.

Tinand cont de cei 3,4% someri nou adaugati pe liste in 2009, minim 10-15% vor alege un loc de munca in strainatate, potrivit lui Girlea.

Cat vor castiga in 2010 romanii din strainatate

In Spania, unde, potrivit Institutului National de Statistica, traiesc aproape 800.000 de conationali, un muncitor necalificat poate obtine intre 400 si 800 de euro, in timp ce persoanele cu pregatire medie castiga lunar 800-1.200 de euro, respectiv 1.200-1.800 de euro.

In Romania, in provincie, salariul muncitorilor necalificati nu trecea de 300 de euro in 2008 si de 250 de euro, dupa un an de criza. Similar, salariul unui angajat cu studii superioare si cu maxim cinci ani de experienta se opreste la pragul de 500-600 de euro, in medie, conform recruiterilor locali.

Pentru nisa de angajati cu studii superioare, din domeniile medical, IT sau inginerie, strainii ofera salarii incomparabil mai mari fata de Romania. De exemplu, in Germania un medic specialist castiga 5.000-6.000 de euro brut, in timp ce in Belgia un director de vanzari ajunge la 1.500 de euro, iar un director de santier in Franta incaseaza 4.500 de euro, conform lui Girlea.

Toth afirma ca, in sectorul constructiilor, salariul net al unui inginer cu vechime de 4 ani incepe de la 3.000 de euro, la care se mai adauga diurne, prime si bonusari care pot sa dubleze, in unele cazuri, veniturile. Pentru un medic, indiferent de specialitatea sa, cu 4 ani de experienta, remuneratia ajunge la 4.000-5.000 de euro si va creste proportional cu experienta si vechimea in munca.

Companiile angajatoare sustin ca au nevoie de mana de lucru in chirurgie, neurologie, psihiatrie, medicina interna, gastroenterologie, cardiologie, oncologie, precum si medici specialisti in aceste domenii, pentru mai multe clinici private si spitale din Germania. Pentru aplicanti, cunostintele de limba germana sunt obligatorii, conform unui studiu efectuat de motorul de cautare de locuri de munca Balaur.ro.

Tarile europene ofera intre 10.000 de euro pentru un piping engineer (inginer specialist in instalatii) in Norvegia si 6.250 de euro pentru un medic in formare.

In luna decembrie a anului trecut, site-ul de recrutare Myjob, parte a Netbridge Development, oferea pentru un angajat in domeniul ingineriei aproximativ 120.000 de euro anual, adica 10.000 de euro pe luna, de peste 60 de ori mai mult decat salariul lunar minim pe economie, de 650 de lei. Pentru a primi un astfel de post, candidatul trebuie sa aiba o experienta de cel putin trei ani in industria petrochimica, cunostinte despre rezistenta materialelor si hidraulica si sa poate folosi softuri de calculare a arhitecturii instalatiilor.

Sursa: wall-street.ro

Citeste mai mult...