Infiintarea unei societati comerciale: Ce e important de stiut?


Alexandra Necatu, coordonator al departamentului de Corporate la firma de avocatura Bostina & Asociatii vorbeste intr-un interviu avocatnet.ro despre etapele infiintarii unei societati comerciale si cele mai importante aspecte ce vizeaza aceasta procedura.


Ioana Vlad (I.V.): Care sunt actele necesare infiintarii unei societati comerciale?

Alexandra Necatu (A.N.): Pentru infiintarea unei societati comerciale, fie ca vorbim de o societate comerciala pe actiuni sau de o societate comerciala cu raspundere limitata, actele de care avem nevoie pentru a fi despuse la registrul comertului sunt: rezervarea denumirii societatii comerciale, care se obtine de la oficiul registrului comertului, dupa o verificare in prealabil a acesteia, actul constitutiv al societatii comerciale, dovada privind sediului social, dovada privind depunerea capitalului social, declaratii ale asociatilor, ale administratorilor si specimenul de semnatura pe care le depune administratorul societatii comerciale, copii ale actelor de identitate pentru asociatii persoane fizice, iar pentru asociatii persoane juridice, documente din care rezulta existenta respectivelor persoane juridice, precum si statutul acestora ca fiind societati in functiune. Un alt document care trebuie sa fie depus este certificatul de cazier fiscal care se depune pentru persoanele fizice si persoanele juridice rezidente in Romania. Pentru nerezidenti se depune o declaratie pe propria raspundere, potrivt careia respectivele persoane fizice sau juridice nu au debite la bugetul de stat si nu sunt inregistrate fiscal pe teritoriul Romaniei.

Fata de documentele enumerate mai sus, valabile si pentru o societate cu raspundere limitata si pentru o societate pe actiuni, pentru societatea pe actiuni, este necesar sa se depuna documentele referitoare la existenta a trei cenzori si a membrilor supleanti sau, dupa caz, a unui auditor financiar, dupa cum societatea pe actiuni opteaza.

Evident, fie ca este societate comerciala pe actiuni sau societate cu raspundere limitata, trebuie sa fie depusa si dovada taxelor achitate pentru inregistrarea societatii la Registrul Comertului.

I.V.: Care ar fi pasii necesari pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata?

A.N.: Pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata, avem de parcurs doua etape principale: o etapa prealabila inregistrarii societatii in Registrul Comertului si etapa aferenta inregistrarii in Registrul Comertului.

Prima etapa are in vedere rezervarea denumirii societatii comerciale, incheierea unui document pentru atestarea existentei sediului social in care urmeaza sa functioneze societatea, intocmirea actului constitutiv de catre asociatii care sunt fondatorii societatii, deschiderea contului bancar si depunerea capitalului social initial al societatii.

Odata ce vom avea aceste documente intocmite, putem trece la parcurgerea celei de-a doua etape, respectiv depunerea cererii si formalitatilor de inregistrare a societatii in Registrul Comertului.

I.V.: In prezent cat este capitalul social minim?

A.N.: Pentru o societate cu raspundere limitata, capitalul social minim este de 200 de lei. Pentru o societate pe actiuni, este de 90 de mii de lei.

I.V.: Pe langa capitalul social minim, ce alte costuri mai implica infiintarea unei societati comerciale?

A.N.: In primul rand, in etapa prealabila inregistrarii la Registrul Comertului, sunt anumite acte care se intocmesc la notarul public. Spre exemplu, declaratiile pe propriile raspundere ale cetatenilor sau personaelor juridice straine care devin asociati intr-o societate si specimenul de semnatura al administratorului.

Acestea sunt documente care trebuie intocmite de catre notarul public pentru care se platesc taxe notariale.

De asemenea, daca intre asociatii societatii exista persoane juridice nerezidente straine, care nu isi au sediul in Romania, acestea trebuie sa produca dovezi privind existenta si functionalitatea lor. Dovezile respective se emit de catre autoritatile competente din statul din care provine persoana juridica nerezidenta, in limba acelui stat sau intr-o limba de circulatie internationala-preferabil in limba engleza, iar pe teritoriul Romaniei, se traduc de catre un traducator autorizat, a carui semnatura urmeaza a fi legalizata de catre notarul public. Pentru aceste formalitati pe teritoriul Romaniei, de asemenea, avem taxe de achitat: onorariul notarului, onorariul traducatorului autorizat.

Toate aceste cheltuieli pe care le-am mentionat pana acum si cheltuielile aferente inregistrarii societatii in registrul comertului variaza de la 400 la 1000 de Ron, depinde de multitudinea documentelor pe care le avem de intocmit, inainte de inregistrare societatii in Registrul Comertului.

I.V.: Ce reprezinta actul constitutiv?

A.N.: Actul constitutiv este documentul – contractul - prin care asociatii se inteleg sa infiinteze societatea comerciala, prin intermediul acestuia, reglementand modalitatea de organizare si de functionare a societatii.

I.V.: Cum se realizeaza acest act?

A.N.: Actul constitutiv se intocmeste in conformitate cu prevederile din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, care reglementeaza in articole distincte atat prevederile pe care trebuie sa le aiba actul constitutiv al unei societati pe actiuni, cat si prevederile pe care tebuie sa le aiba actul constitutiv al unei societati cu raspundere limitata.

Aceste prevederi legale sunt imperative si nu pot lipsi dintr-un act constitutiv. In plus, asociatii pot stabili conventional si alte clauze in actul constitutiv, cu conditia ca acestea sa nu contravina prevederilor imperative impuse de lege.

I.V.: La cine trebuie apelat pentru realizarea lui?

A.N.: Actul constitutiv poate fi intocmit de catre un avocat. Deci, partile pot apela la un avocat pentru intocmirea unui act constitutiv care va atesta respectivul act constitutiv.

In cazul in care aportul la capitalul social este reprezentat de un imobil, este foarte important ca actul constitutiv sa poata fi autentificat de un notar public. Este o prevedere legala imperativa pentru ca acel act constitutiv sa fie valabil sa produca efecte.

Sau pot apela direct la Camera de Consultanta din cadrul Registrului Comertului.

I.V.: Dupa ce criterii se poate opta pentru o societate pe actiuni sau pentru o societate cu raspundere limitata?

A.N: De regula, optiunea dintre o societate cu raspundere limitata si o societate pe actiuni, este determinata de magnitudinea business-ului pe care partile vor sa il deruleze.

Companiile multinationale care infiinteaza o societate comerciala in Romania opteaza pentru o societate cu raspundere limitata pentru ca nu exista de la bun inceput garantia ca businessul va reusi sa fie operational in Romania. Motivul pentru care prefera sa inceapa cu o societate cu raspundere limitata are in vedere aspecte de natura financiara. De ce? Pentru ca o societate cu raspundere limitata are un capital social mai mic, de 200 de lei. O societate pe actiuni are un capital social de 90 de mii de lei. Deci, este o diferenta care, pentru un investitor in Romania este importanta, neavand garantia succesului in business.

In plus, pentru o societate pe actiuni este necesara numirea a 3 cenzori sau a unui auditor financiar care, de asemenea, necesita costuri suplimentare.

Din aceste puncte de vedere, optiunea initiala pentru o companie multinationala este societatea cu raspundere limitata. In cazul in care, in timp, se dovedeste a fi operationala si de succes, nimic o impiedica modificarea formei juridice din societate cu raspundere limitata, in societate pe actiuni si, ulterior, chiar listarea ei la bursa de valori.

I.V.: Care ar fi cele mai intalnite probleme din practica vis a vis de infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata?

A.N.: In practica, problemele care apar au in vedere depunerea unui dosar incomplet la Registrul Comertului. Un dosar incomplet este respins de catre referenti la momentul depunerii, cu o fisa de obiectiuni in care se identifica actele lipsa care este necesara a fi depusa pentru completarea dosarului si, ulterior, transmiterea acestuia catre judecatorul delegat.

I.V.: Cum este mai avantajos pentru o firma: sa fie platitoare de TVA sau nu?

A.N.: Cand discutam de avantajul de a fi sau a nu fi platitor de TVA, trebuie sa avem in vedere, in primul rand, raportul dintre venituri si cheltuieli. Cu alte cuvinte, in cazul in care o societate are cheltuieli mai mari decat veniturile, estimeaza, de la infiintare, ca vor fi mai mari cheltuielile decat veniturile sau nu va avea venituri, este recomandabil ca societatea sa fie platitoare de TVA pentru ca, in felul acesta, va putea sa recupereze cheltuielile respective cu conditia, foarte importanta, ca respectivele cheltuieli sa fi exclusiv legate de incasarea respectivelor venituri, in cazul in care cheltuielile sunt mai mari.

Deci, practic, este o optiune a fiecarei societati, in functie de afacerea pe care stie ca o va derula, de valoarea veniturilor si de valoarea cheltuielilor estimate, de a opta in a fi sau nu a fi platitor de TVA.

I.V.: Ce se intampla cu o societate comerciala cu raspundere limitata care nu mai are activitate?

A.N.: Optiunile pe care le pot avea asociatii intr-o astfel de situatie se refera fie la dizolvarea societatii, in cazul in care, realmente, asociatii considera ca nu mai au niciun motiv sa o mai tina, nu pot sa ii schimbe obiectul de activitate, sa se replieze pe o alta linie de business. Sau, daca nu vor sa o dizolve si sa o lichideze, pentru o perioada de trei ani, pot solicita Registrului Comertului sa inregistreze suspendarea temporara a activitatii, urmand ca dupa cei trei ani de zile, asociatii sa decida ce vor face cu aceasta societate.

I.V.: Ce recomandati celor care doresc sa infiinteze o societate comerciala cu raspundere limitata in actualele conditii economice?

A.N.: Din punctul meu de vedere, oricine ar vrea sa infiinteze o societate, indiferent daca este pe actiuni sau cu raspundere limitata, in actualele conditii, trebuie sa se gandeasca de doua ori.

Cu alte cuvinte, trebuie foarte bine sa evalueze inainte de a decide infiintare acesteia, oportunitatea si posibilitatea de a derula businessul respectiv, atat din punct de vedere al parghiilor de business, cat si din punct de vedere al parghiilor financiare care sa permita dezvoltarea afacerii pentru ca sunt nenumarate situatiile in care investitotul, fie ca este persoana juridica sau persoana fizica, fie ca este roman sau nerezident, infiinteaza o societate si constata, dupa 2-3 luni, ca nu o pot face operationala, ca lipsesc diverse elemente pentru ca businessul sa fie profitabil, si-atunci, se gandeste ca nu are alta solutie decat sa o dizolve si sa o lichideze, ceea ce presupune, din nou, costuri, timp, angajarea de resurse.

De aceea, cel mai bine este ca atunci cand decidem sa facem o societate sa stim pe ceea ce ne bazam.

Sursa: Interviu acordat avocatnet.ro

Citeste mai mult...

Credite de pana la 25.000 de euro, pentru somerii care doresc infiintarea unei afaceri


Persoanele aflate in somaj sau care risca sa isi piarda locul de munca ar putea porni o afacere proprie, prin accesarea unui credit special de maxim 25.000 euro, potrivit ultimelor reglementari adoptate marti de Parlamentul European.

Parlamentul European a adoptat marti masuri legale care vizeaza ameliorarea accesului la credite pentru persoanele care si-au pierdut locul de munca sau risca sa si-l piarda si care doresc sa inceapa propria afacere.

“Programul de micro-finantare este un instrument nou, care doreste sprijinirea grupurilor vulnerabile ale societatii, a celor care sunt afectati in cea mai mare masura de criza. Oameni care risca sa isi piarda locul de munca sau care sunt deja someri vor avea mai multe dificultati decat ceilalti in a se reintegra pe piata muncii. In plus, acestia nu au acces la sistemele de credit traditionale, deoarece bancile considera ca risca imprumutand acestor oameni”, considera deputata europeana Kinga Göncz

Este vorba despre instrumentul european de microfinantare Progress, destinat sa faciliteze accesibilitatea si disponibilitatea microcreditelor pentru persoanele care doresc sa initieze sau sa dezvolte o afacere sau o micro-intreprindere, cu mai putin de 10 angajati si o cifra de afacere care nu depaseste €2 milioane, dar care intampina dificultati in accesarea creditelor conventionale. Aceste credite vor fi limitate la €25 000.

“Beneficiarii vor primi si cursuri de formare si consiliere pentru dezvoltarea unor afaceri durabile. Sper ca fondul initial va ajunge pana la 500 de milioane de euro, provenind din surse publice sau private” apreciaza deputata Kinga Göncz.

Parlamentul a fost de acord cu alocarea sumei de €100 milioane pentru acest instrument, pentru o perioada de patru ani - asa cum propusese Comisia Europeana, dar a adoptat amendamente la propunerea initiala, prin care se prevede ca acesti bani sa nu fie alocati din fondurile Programului Progress, destinat persoanelor vulnerabile. Comisia propusese ca instrumentul de microfinantare sa utilizeze fonduri din cadrul acestui program, caruia i-au fost alocate €114 milioane suplimentare, la cererea Parlamentului European.

Pentru a se asigura ca instrumentul de microfinantare poate fi deja functional la inceputul anului 2010, Parlamentul a fost de acord cu utilizarea a €25 milioane din cadrul marjelor, sume care vor fi prevazute in bugetul pentru 2010, care va fi votat joi.

Pentru restul perioadei (2011-2013), Parlamentul nu a ajuns inca la un acord cu Consiliul privind resursele alocate acestui instrument. Deputatii vor ca decizia privind finantarea instrumentului de microfinantare sa fie luata in cadrul procedurii bugetare anuale, evitandu-se astfel realocarea de fonduri din cadrul Programului Progress.

Modul de functionare

Instrumentul de microfinantare este deschis organismelor publice si private instituite in statele membre care furnizeaza microfinantare persoanelor si microintreprinderilor. Fondurile acestui instrument vor fi redirectionate catre aceste organisme in cadrul unei gestiuni comune impreuna cu grupul BEI (Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii)

Intrarea in vigoare

Instrumentul este creat pentru o perioada de 4 ani, urmand a intra in vigoare la 1 ianuarie 2010.

Sursa: avocatnet.ro

Citeste mai mult...

Cine a mai angajat in 2009, anul crizei?



Dupa un sfarsit 2008 care a speriat companiile de pe piata romaneasca, anul 2009 a inceput prin taieri drastice de bugete, inghetarea salariilor si suspendarea proiectelor de extindere. Finantele, real-estate-ul si constructiile, marii angajatori din 2007-2008, au tras obloanele si au inceput operatiunea – supravietuirea in economia inecata de criza.



Anul de criza a decimat planurile de angajare

Chiar daca alte industrii – farma, retail sau FMCG sau BPO - au mai angajat, nu se poate vorbi de mari angajatori, ci doar despre extinderi demult proiectate, strict controlate in criza si bugete alese cu grija, diminuate semnificativ fata de planurile initiale.

La inceputul anului 2009, cand piata resimtea din plin unda de soc a crizei, companiile aveau un singur mesaj - “ne mentinem in expectativa”. Starea de asteptare a continuat in primavara si a fost treptat inlocuita de un alt tip de abordare: campaniile au inceput sa stranga cureaua, sa disponibilizeze si sa isi sisteze pe termen nelimitat bugetele pentru noi recrutari.

In acest context, anul 2009 nu are mari industrii ce se pot erija sub titlul de mari angajatori. Cei care s-au avantat sa sa extinda in retail au contrabalansat prin inchiderea unor alte lanturi de magazine. Daca industria farma statea bine in semestrul intai, fuziunile si achizitiile, cat si noile dispozitii date de Guvern au impins spre decizii de disponibilizare.

"Criza s-a simtit in fiecare industrie. Sigur, unele au fost direct si serios afectate, asa cum a fost cazul constructiilor si al real-estate-ului, altele s-au inchis intr-o stare de conservare, asa cum este domeniul financiar bancar, insa retail-ul si industria BPO continua angajarile", spune Ovidiu Vilceanu, manager-ul companiei de recrutare Sales Consulting.

Piata financiar-bancara, altadata infloritoare, si-a refacut prognozele, inspre latura pesimista. Industria auto, un principal exportator, a intrat in colaps, ca acum, pe sfarsit de an, sa isi recheme o parte din angajati la munca, fara a face insa mare risipa in buget.

Romania urma sa inregistreze una dintre cele mai mici rate de angajare din Europa, in trimestrul al treilea, avand o previziune neta de angajare de -7%, potrivit studiului Manpower efectuat trimestrial. Previziunea neta de angajare masoara diferenta dintre procentul angajatorilor care estimeaza o crestere a volumului angajarilor si procentul angajatorilor care intentioneaza sa reduca volumul angajarilor.

In ultimele trei luni ale acestui an, potrivit rezultatelor aceluiasi studiu, doar 14% din companii intentionau sa faca angajari, in timp ce alte 25% sustineau ca au in plan disponibilizari.

Cei care au intentionat sa angajeze pe posturi nou deschise sau sa substituie angajatii demisi (desi fluctuatia de personal a scazut pana aproape de cota zero in aproape toate industriile) s-au reunit la targurile de job-uri. Fata de toamna anului trecut, cand targurile de job-uri insumau aproape 12.000 de oferte, in 2009 majoritatea targurilor au disparut, iar numarul ofertelor de munca in cadrul acestor evenimente a scazut sub 1.500 in toamna acestui an.

Retail-ul, cea mai ambitioasa industrie in 2009

Desi analizele economistilor estimau o scadere a puterii de consum a romanilor, o mare parte a retail-ului autohton a expandat, in timp ce alte cateva lanturi de magazine au disparut din peisaj. Inaugurarea a cateva dintre cele mai spatioase si mai costisitoare centre comerciale la nivel national – printre care Grand Arena, Afi Palace Cotroceni, Militari Shopping , extinderea Plaza Romania cu inca 30 de magazine, Galleria Suceava, Galleria Piatra Neamt, Era Shopping Center Oradea - a capacitat angajarea a peste 7.000 de angajati, dintre care aproximativ 5.000 numai in Afi Palace, potrivit estimarilor Wall-Street.

Piata de retail modern (totalul retailer-ilor, hypermarketuri si supermarketuri), cifrata la 28,3 miliarde de dolari in 2008, cuprinde peste 4.500 de oferte de joburi, in acest an. Bilantul pietei de retail alimentar modern indica un numar de 71 de noi locatii deschise, cu o marja crescuta a discounterelor si a magazinelor mici.

"Retailerii sunt, poate, industria cu cea mai semnificativa expansiune in acest an. Au fost nenumarate unitati deschise in toata tara, in care investitiile nu au fost neaparat majore. Cred ca retailul va ramane o industrie in expansiune si in 2010, mai ales ca am inteles ca sunt grupuri care ar vrea sa vina sa investeasca in piata", afirma Vilceanu.

Astfel, reteaua de magazine de tip discount Plus, parte a grupului german Tengelmann, a adaugat 470 de noi angajati pe statele de plata, in cele 15 de locatii si in sediul central. Discounterele Profi, preluate de Enterprise Investors – cu opt noi locatii in 2009 – si Minimax – cu alte 12 centre – au totalizat cateva sute de oferte de job-uri.

In categoria retailer-ilor de dimensiuni mari – Metro, Selgros si Carefour si Real, nou-deschisele locatii au generat peste 2.500 de slujbe.

Carrefour a deschis in acest an doua noi unitati, una in luna martie in Oradea, si alta in august, in Turda. O singura unitate poate capacita un numar de 300-350 de angajati. In plus, la sfarsitul lunii august a acestui an, Carrefour a inaugurat cel de-al doilea centru logistic din Romania, in judetul Hunedoara, care va aproviziona supermarketurile si hypermarketurile din Transilvania, Banat si Oltenia. Prin deschiderea noului centru logistic, Carrefour a creat 1.000 de noi locuri de munca.

De cealalta parte, rivalul Cora Romania, parte a grupului francez de retail Louis Delhaize, a deschis doua hypermarketuri in criza – unul in provincie, la Galati, si altul in Capitala, aruncand pe piata peste 1.200 de oferte de angajare. Retailer-ul Real a deschis in acest an al doilea magazin din Constanta si inca o locatie in Afi Palace Cotroceni, totalizand peste 700 de locuri de munca.

Operatorul de hipermarketuri cu profil de discount Kaufland, parte a grupului german Schwarz, s-a axat pe inaugurari in acest an, construind un centru logistic pentru produse alimentare si nealimentare in Cluj si deschizand locatii in teritoriu.

Si grupul german Rewe s-a extins prin lantul de discountere Penny Market (28 inaugurate in acest an) si prin inaugurarea a trei supermarketuri Billa, in Sibiu, Bucuresti si Bacau. Si Mega Image a angajat in acest an, in cele cinci nou-deschise locatii, atat in Bucuresti, cat si in tara.

Pe segmentul retail-ului de bricolaj piata pune la dispozitie peste 1.000 de posturi, in Praktiker (400), Bricostore (270) si in cele patru noi magazine Dedeman (aproximativ 500 de posturi). Retelele germane Hornbach si Obi s-au extins la nivel local prin inaugurarea a trei magazine in Brasov, Pitesti si Arad, cu un numar total de 400-500 de angajati.

In paralel cu noile deschideri de magazine si centre comerciale, ultimul an a adus si inchideri si falimente pe piata retailului autohton. Armonia Braila a reprezentat prima inchidere a unui centru comercial de pe piata din Romania. La scurt timp, Trident Shopping Center Sibiu a tras obloanele.

Nici segmentul supermarketurilor nu a scapat de efectele crizei: Spar si Trident a intrat in insolventa la cererea actionarilor. Primavara a inchis supermarketul din Euromall Pitesti, G’Market a inchis unitatea din Bacau, Ethos a inchis trei magazine, iar retailer-ul Pic a pus lacatul pe poarta.

In afara de segmentul electrocasnicelor si al supermarketurilor, au fost si alti retaileri afectati in mod profund de criza: Leonardo a inchis 30 de magazine, Ultra Pro a disparut de pe piata, Mondex a cerut deschiderea procedurii de insolventa, in timp ce Coffee Heavan s-a retras de pe piata din Romania, odata cu inchiderea unitatii din Baneasa Shopping City. Recent, retailer-ul Flamingo si-a anuntat la unison insolventa.
Toate aceste inchideri si restructurari balanseaza talerul nou-createlor locuri de munca, asa incat specialistii in resurse umane calculeaza doar un mic vans al pietei fortei de munca din retail, fata de angajatii din alte piete.

FMCG-ul: o lupta in inchiderea si deschiderea de fabrici

Dupa un an 2008 in care FMCG-ul era efervescent, inova, investea milioane de euro in promovare si crestea ametitor cifrele de afaceri, criza a pus frana dezvoltarii business-urilor, iar industria a asistat la cele mai rasunatoare inchideri de fabrici. Insa, pentru ca este o industrie dinamica si volatila, in contrabalans, noi fabrici au fost ridicate si noi angajati au intrat pe statele “marilor angajatori din FMCG”.

Coca-Cola Hellenic Bottling Company Romania, cel mai mare jucator de pe piata locala de bauturi non-alcoolice, a anuntat inchiderea unitatii de productie de la Iasi, dupa ce anul trecut a renuntat si la fabrica din Oradea. La inchiderea fabricii, aproximativ 100 de oameni au ramas fara locuri de munca. In prezent, Coca-Cola HBC Romania mai detine trei unitati de productie – Ploiesti, Timisoara si Poiana Negri.

Si Kraft Foods Romania au renuntat la fabrica din Brasov, lasand fara loc de munca cei aproape 400 de angajati. Pe piata berii, InBev a suspendat productia din fabrica de la Blaj, trimitand in somaj tehnic 110 angajati din 200. Heineken a stopat productia de malt, concediand 61 de angajati, in timp ce Ursus Breweries a dat producerea berii pe activitatea de inchiriere si subinchiriere de imobile, renuntand astfel la intregul personal.

Insa, la scurt timp, alti jucatori s-a extins in forta. Astfel, Pepsi America Romania, cel de-al doilea jucator de pe piata locala a bauturilor racoritoare, a inaugurat 1 septembrie cea mai mare fabrica a companiei din Europa, un proiect de 150 milioane de dolari. In prezent, in fabrica lucreaza cu 70 de angajati, urmand ca la finalizarea celei de-a doua faze a proiectului sa fie angajate aproximativ 300 de persoane.

In acelasi timp, Tymbark Maspex Romania, una dintre cele mai mari companii de pe piata bauturilor necarbonatate, a creat aproape 400 de locuri de munca prin deschiderea celei de-a doua unitati de productie la Valenii de Munte.

Un alt nou brand de apa minerala, Aqua Carpatica, adus in piata de Jean Valvis, a creat in Suceava peste 50 de locuri de munca.

Subsidiara locala a Procter and Gamble (P&G), cel mai mare producator mondial de bunuri de larg consum, avea in plan angajarea a inca 150 de persoane in semestrul intai al anului in curs, pe fondul definitivarii proiectului de deschidere a fabricii din Urlati (jud Prahova).

Competitorul direct al Procter & Gamble, compania Henkel, viza la inceputul anului in curs o strategie de business axata pe crestere, portalul eJobs inregistrand 26 de anunturi de angajare din partea companiei pana in luna noiembrie a acestui an.

Alte slujbe au fost puse la bataie de lanturile fast-food McDonalds, KFC si Burger King, care au anuntat angajari a peste 1.000 de persoane cumulat, datorate extinderii zonale. La polul opus, Snack Atack a declarat insolventa la mijlocul acestui an. Trei luni mai tarziu, lantul fast-food anunta ca si-a platit datoria catre furnizorul care ceruse insolventa, cei aproape 300 de angajati pastrandu-si job-urile.

Serviciile - printre angajatorii anului 2009

Sectorul serviciilor, in special cele de suport IT, servicii medicale si segmentul de externalizare, a reusit sa se mentina la cota de supravietuire si chiar profit in acest an, detronand industrii importante si tintind spre cele mai stabile industrii din criza.

De exemplu, outsourcing-ul a devenit un business profitabil in criza, in special datorita nevoii companiilor de a externaliza servicii, altfel costisitoare din punctul de vedere al mainii de lucru. In plus, in anul 2009, Romania a ajuns sa ocupe locul 19 intr-un clasament al celor mai atractive destinatii pentru outsourcing din lume, in urcare cu 14 pozitii fata de 2007, potrivit companiei de consultanta A.T. Kearney.

“Apeland la externalizarea serviciilor, companiile isi pot reduce costurile cu 10%, pana la 50%. Insa acestea nu trebuie sa se gandeasca numai la faptul ca outsourcing-ul reduce costurile, pentru ca aceste servicii ajuta si la cresterea veniturilor, precum si a serviciilor oferite clientilor", a spus Dejan Grbic, managing director al Linea Directa Communications, companie care activeaza pe piata de marketing direct si call center.

Pe piata locala a proceselor de BPO, tinerii cu putina experienta in munca, care vorbesc cel putin o limba straina si accepta un salariu de inceput nu mai mare de 250-300 de euro, isi pot gasi de munca cu destula usurinta. Companii ca Genpact, Wipro sau Accenture sunt in plina cautare de noi angajati, semnand contracte pentru 20-30 de persoane lunar (Genpact) sau anuntand cateva sute de oferte de slujbe pe an.

“Este un moment favorabil pentru industria de outsourcing pentru ca pe timp de recesiune companiile incearca sa economiseasca, a declarat, pentru Wall-Street, Crina Ilie, HR Operations & Enabling Functions pentru Europa.

Similar, piata serviciilor medicale s-a largit prin deschiderea a peste zece clinici private si a catorva centre de diagnostic si tratament.

In urma deschiderii a trei hyperclinici in 2008 si 2009, Medlife, liderul pietei pe segmentul clinicilor private, are un plan de extindere cu 220 de persoane in 2009.

Similar, furnizorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea (CMU) investeste in prezent 8,5 milioane de euro, propunandu-si finalizarea a doua policlinici la Bucuresti, respectiv Cluj, preluarea a doua-trei clinici din provincie, precum si demararea constructiei unei noi unitati in Capitala.

Dupa implementarea acestor proiecte, nevoile de deschidere a noi posturi in companie au crescut numarul de angajati de la 300 la 500-600 in numai un an. Pentru cele doua policlinici care urmeaza sa fie deschise in acest an, compania are in plan recrutarea a inca 20-30 de persoane, preponderent din segmentul medical.

“Piata serviciilor medicale va fi intotdeauna pe val, din cauza nevoii de o alternativa la serviciile oferite de stat. Chiar daca trecem printr-o perioada de criza, clinicile se extind si vor angaja in continuare”, spune Bogdan Toth, general manager al companiei de Recrutare HR4U.

In ceea ce priveste sectorul IT, specialistii in resurse umane apreciaza ca echilibrat raportul dintre numarul disponibilizarilor si cel al angajarilor. "Desi este evident declinul sectorului financiar-bancar, unii din principalii clienti ai industriei IT, companiile nu au disponibilizat masiv. Sigur, au fost unele firme care au disparut de pe piata, insa am si asistat la recrutari de specialisti si ingineri care au ocupat unele pozitii vacante in IT [...]. Cred ca in acest moment piata fortei de munca in IT este oarecum echilibrata", noteaza Vilceanu.


Angajari firave in industria auto


Desi vanzarile de autoturisme au scazut cu 54% dupa primele zece luni ale acestui an, industria nu a trecut printr-un colaps perpetuu. Cateva evenimente semnificative, cum ar fi preluarea uzinei Automobile Craiova de catre Ford, intrarea pe piata locala a producatorilor germani de curele de transmisie Preh, respectiv Optibelt Power Transmission, sau cresterea productiei Dacia, au ridicat nivelul ofertelor de angajare din piata auto.

Astfel, marirea capacitatii de productie a Dacia a facilitat crearea de locuri de munca pentru inca 500 de noi angajati. In acelasi timp, fabricile germane nou deschise au adaugat pe statele de plata alti 270 de angajati, numar ce urmeaza a fi suplimentat cu inca 150 de persoane.

Alain Lebourg, directorul companiei de recrutare Activaction, cu o experienta de peste 30 de ani in industria auto franceza si romaneasca, este insa optimist in ceea ce priveste revigorarea industriei auto, asteptandu-se ca in urmatoarea perioada de timp sa creasca productia si sa incerce o stabilizare a pietei muncii in acest sector.

"Sa nu uitam ca Romania dispune de doua mari uzine performante. Putem fi increzatori in viitor. Ford va produce multe masini la Craiova, iar Dacia, care isi largeste cu regularitate gama de masini comercializate, va continua sa prospere. Apoi, sa nu uitam ca Romania a fost aleasa de Renault pentru a deschide aici Renault Technologie, creand un al doilea tehnocenter dupa cel de la Guyancourt (Franta)”, afirma el.

Cu toate acestea, desi venirea Ford in Romania a fost un salt urias pentru industria auto, CEO-ul Ford Europa, John Fleming, a anuntat ca angajarile vor demara in 2010 sau 2011.

Continental, o alta companie puternica in industria automotive, cu o pierdere neta de 1,04 miliarde euro in al treilea trimestru al acestui an, a continuat un ritm sustinut al angajarilor in fabricile din vestul tarii si in Sibiu. Anica Stoica, head of human resources Continental Automotive Romania, declara ca numarul de angajati a crescut in 2009, fara a oferi o cifra precisa. Cu toate acestea, seful fabricii de la Timisoara afirma in luna aprilie ca grupul angajeaza in jur de 1.200 de persoane.

In cazul diviziilor Continental AG de la Sibiu, numarul de angajati a crescut de la 1.000, la sfarsitul lui 2008, la 1200, in 2009, spune Lacramioara Daraban, HR manager Continental Automotive Sibiu.

Cu toate acestea, Toth, recruiter pentru zona de vest a tarii, sustine ca industria automotive nu a angajat intr-un ritm accentuat, multe dintre aceste presupuse angajari fiind, de fapt, reintoarceri din somaje tehnice sau angajari pe perioada determinata sau angajari in leasing.
“Eu nu am auzit de angajari in masa in industria automotive. Nu am avut nici un proiect de recrutare de acest tip. Aceasta industrie a fost serios afectata de criza, redusa aproape la jumatate. Nu cred ca va rezista unui val de angajari”, conchide Toth.

Cea mai importanta retragere de pe piata auto a fost revendicata de producatorul de sarme, cabluri si cablaje pentru industria auto Leoni, furnizor al Automobile Dacia, care, la inchiderea fabricii, a lasat fara locuri de munca circa 230 de persoane.

Sursa: wall-street.ro

Citeste mai mult...